Topul spitalelor românești în funcție de infecțiile nosocomiale raportate

Ultimul raport independent despre infecțiile intraspitalicești din România datează din 2017, iar datele prezentate de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) au fost colectate în cadrul unei inspecții din luna mai, 2016.

În document, specialiștii ECDC constatau că, în România, spitalele sunt supraaglomerate, infecțiile nu sunt raportate, personalul nu este instruit, iar laboratoarele nu sunt dotate pentru a propune soluții de diminuare a infecțiilor.

„Spitalele sunt un mediu de risc pentru pacienții vulnerabili și nu toate infecțiile nosocomiale sunt preventibile. (…) Până și în cele mai bune spitale din cele mai bogate țări, pacienții se pot infecta din cauza arhitecturii spitalicești. Întotdeauna a fost și va fi așa”, scriau inspectorii ECDC.

„Însă, atunci când se raportează o rată de infecții foarte mică, putem bănui că este vorba de o subraportare. De asemenea, ratele mari de infecții raportate pot arăta că există o problemă, dar în același timp pot arăta conștientizarea, dedicarea personalului și un bun sistem de raportare”, se arată în raport.

Cultura raportării și reacția publică

La momentul inspecției, legislația românească prevedea sancționarea managerilor de spitale, dacă infecțiile raportate depășeau 2% (procent calculat la suta de pacienți externați). Între timp, cadrul legal a fost modificat în așa fel încât, astăzi, încurajează raportarea reală a incidenței infecțiilor intraspitalicești, dar procentul nu a crescut.

În 2016, de pildă, spitalele românești raportaseră o medie de 2,8% pentru infecțile asociate îngrijirilor spitalicești. Asta în timp ce media europeană era la 5,7%.

Unul dintre factorii pe care specialiștii ECDC i-au luat în calcul este însăși presa. „Tendința de a subraporta a fost agravată de mass-media, care a portretizat spitalele care încercau să-și îmbunătățească sistemul de raportare ca fiind *periculoase*.”

Raportările astăzi

Conform datelor centralizate de Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP), în anul 2018, media raportărilor nu depășea, în România, 2,65%. Asta în condițiile în care Germania procentul ajungea spre 4%. Media UE este la 5,5%, iar țările cu cele mai mari raportări sunt Grecia, Portugalia, Italia, Finlanda și Cipru – toate peste 8%.

În clasamentul european, România este în grupa celor mai mici raportări, conform unui document OECD, dar întrebarea rămâne cât de precise sunt aceste cifre în cazul României.

NOTĂ: Un număr mic de infecții raportat nu înseamnă în mod obligatoriu o subraportare extremă a fenomenului. Incidența infecțiilor intraspitalicești depinde și, dar nu exclusiv, de Indicele Mediu de Complexitate al unității respective, adică de ce tratamente / operații / îngrijiri se acordă.

Sursa datelor: Institutul Național pentru Sănătate Publică