De ce are Diaspora tot atâția reprezentanți în Parlament ca județul Covasna și cum vor partidele să crească acest număr

Numărul mare de români din diaspora care au venit să voteze la alegerile prezidențiale ridică problema creșterii reprezentării lor în Parlamentul de la București. Iar principalele partide parlamentare care susțin o astfel de inițiativă au fiecare câte o variantă. Timpul în care s-ar putea pune de acord este scurt, fiindcă legea electorală nu poate fi modificată cu șase luni înaintea alegerilor generale.

Peste 944.000 de români din Diaspora au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în cele trei zile alocate în străinătate pentru scrutin, cam cât s-au prezentant la urne în București. Potrivit rezultatelor provizorii, românii din străinătate au votat covârșitor pentru Klaus Iohannis (96,96%), în timp ce Viorica Dăncilă a obținut doar 6,03%.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că va avea discuții cu partidele politice pentru mărirea numărului de parlamentari aleși în Diaspora. „Am avut cu ocazia acestor alegeri surprize din cele mai plăcute. La primul tur s-a atins un record care a ținut două săptămâni, în turul doi s-a atins un nou record, avem practic un milion de votanți. Eu îmi doresc ca ei sa fie mult mai bine reprezentați în Parlament și voi avea discuții cu partidele pentru a crește numărul parlamentarilor de Diaspora”.

De altfel, liderii principalelor partide susțin la rândul lor că se impune o schimbare a legii electorale astfel încât Diaspora, care acum are în Parlament doar doi senatori și patru deputați, să fie reprezentată într-un număr mai mare.

„Reprezentarea parlamentară a Diasporei este egală cu cel mai mic județ din România, Covasna”, explică deputatul USR Tudor Benga, care spune că a cerut reunirea comisiei electorale speciale pentru a discuta cât mai rapid această chestiune.

În Parlament, sunt mai multe proiecte de lege care prevăd mărirea numărului de deputați și senatori pentru Diaspora, însă atunci când vine vorba despre numărul potrivit partidele vin cu variante diferite, fiindcă marea necunoscută rămâne numărul exact al românilor aflați peste granițe.

„Până duminică vorbeam despre românii din Diaspora ca de un actor economic, acum vorbim despre ei ca despre un actor politic”, a precizat, pentru Europa Liberă, senatorul liberal de Diaspora Viorel Badea, care subliniază că interesul PNL este acela de a-i aduce cât mai aproape pe românii din afara granițelor de politica autohtonă.

Cifrele legate de dimensiunea Diasporei variază de la cei 79.000 de români înscriși pentru aceste alegeri fie pentru a vota în străinătate, fie prin corespondență, la Autoritatea Electorală Permanentă la cele 5,6 milioane de români plecați în afara granițelor, așa cum vehicula fosta ministră a Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero. Un raport al OECD, comandat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), indică, la nivelul anului 2016, o cifră mult mai mică decât cea avansată de fosta ministră a Românilor de Pretutindeni, dar mai apropiată de ceea ce se vehiculează în spațiul public până acum: 3,6 milioane de români în diaspora, cu tot cu copii sub 15 ani, născuți în România.

De pildă, PNL propune 15 parlamentari (10 deputați și 5 senatori), pornind de la numărul cetățenilor români care au notificat statul român că au domiciliul în altă țară, după cum ne-a explicat senatorul Viorel Badea.

„La AEP vom vedea că sunt înscriși 400.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate. Acești cetățeni nu mai au cărți de identitate românești, au notificat statul român ca au domiciliul în altă țară. Sunt deținători de pașaport românesc, dar nu mai au domiciliul în România – muncesc și trăiesc în alt colegiu de circumscripție – pentru ei trebuie să găsim o manieră de reprezentare corectă. Și așa am ajuns la formula de 5 senatori și 10 deputați”, mai spune el.

Cum numărul total al Diasporei nu este cunoscut, cel mai bun etalon este considerat deocamdată numărul de persoane care s-au prezentat la vot în afara granițelor. Eugen Tomac, liderul PMP, de pildă, consideră că varianta optimă este de 15 deputați și 5 senatori, pornind de la norma de reprezentare, adică un senator la 168.000 de cetățeni și un deputat la 73.000 de cetățeni, luând ca bază de raportare numărul celor care s-au prezentat duminică la urne duminică în circumscripția 43 – Diaspora.

Deputatul USR Tudor Benga explică faptul că în anexa care stabilește numărul de parlamentari pe circumscripții, Diaspora a primit numărul cel mai mic, așa a ajuns să aibă tot atâția reprezentanți câți județul Covasna.

„Eu am făcut niște demersuri, am cerut date de la Institutul Național de Statistică, iar la nivelul lui 2017, ei ne-au dat o cifră de 734.000-748.000 de români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Conform normei de reprezentare, sunt 10 deputați si 4 senatori care este echivalent cu cel mai mare județ al țării”, argumentează deputatul USR.

Dacă s-ar modifica însă doar această anexă a Legii Electorale, ar crește automat și numărul de parlamentari, recunoaște Tudor Benga, care subliniază că trebuie ținut cont de discuția legată de dimensionarea și reducerea numărului de parlamentari.

Pe de altă parte, PMP și PNL ar înclina mai degrabă spre o redistribuire a numărului de mandate, evitându-se astfel mărirea și mai mult a numărului de parlamentari.

„Trebuie regândit întregul sistem. Ideal ar fi să implementăm o măsura prin care să aplicăm referendumul din 2009, să reducem numărul de parlamentari la maximum 300 și atunci acești parlamentari de Diaspora s-ar integra perfect în cei 300”, punctează liderul PMP.

Eugen Tomac susține că plecând de la rezultatul alegerilor din 24 noiembrie, se pot creiona mai multe colegii georgrafice pentru Diaspora: „dacă ai într-un stat 200.000 de cetățeni care votează, numărul lor este similar cu al unui județ din România. Cred că este necesar ca Italia să fie reprezentată de un senator și un deputat, Spania, doi deputați și un senator. Dar și Republica Moldova trebuie reprezentată”.

Toți sunt însă de acord că proiectul este „important” și „urgent”, și că trebuie găsită o soluție până la finalul acestui an, mai ales în condițiile în care alegerile generale, programate pentru toamna anului viitor, ar putea să fie devansate și sincronizate cu alegerile locale.

„E foarte important, ca semnal, să treacă legea ca să poată intra în vigoare până la alegerile viitoare următoare. Ar fi ciudat să ignorăm semnalul pe care diaspora l-a dat”, spune Tudor Benga.

Și liderul PLUS, Dacian Cioloș, puncta, pe pagina sa de Facebook, după rezultatul alegerilor, că „voturile din Diaspora înseamnă aproximativ 10% din totalul voturilor, dar Diaspora are doar 1,5% din locurile din parlament. Este o încălcare flagrantă a principiului egalității cetățenilor și, implicit, a egalității între voturile acestora”. Totuși, dincolo de implicarea civică mult mai mare a românilor din Diaspora, raportat la numărul de total de cetățeni români cu drept de vot, adică peste 18,2 milioane, participarea Diasporei la turul al doilea al alegerilor a reprezentat puțin peste 5%.

Reprezentarea lor în număr mai mare este importantă pentru a susține cauza românilor plecați în Diaspora, pentru a le asigura o reprezentare mai bună în raport cu instituțiile statului român, pentru a le fi mai bine exprimate interesele în interiorul Parlamentului, sunt printre principalele motive evocate de politicienii consultați de Europa Liberă pentru a crește numărul de parlamentari de Diaspora.

Pentru Diaspora, unul dintre marile succese obținute în acest an este faptul că românii plecați în străinătate va vota timp de trei zile și va fi posibil și votul prin corespondență.

Senatorul liberal punctează că printre statele europene care mai au parlamentari de Diaspora sunt Franța, Italia, Polonia și Serbia.

„Eu nu vreau să vorbesc despre proiectul PNL sau USR, ci despre un proiect pentru românii de pretutindeni. (...) În momentul în care unul dintre partenerii din coaliția antiPSD are un proiect depus, mi se pare redundant să mai vii cu alte proiecte”, tranșează problema senatorul liberal Viorel Badea.