Din punctul lui de vedere, optimismul ministrului de Finanțe Florin Cîțu în privința ieșirii din criza economică, determinată de epidemie, ar putea avea o bază practică, dacă statul ar lua câteva măsuri serioase. Dan Schwartz dă ca exemplu reacția guvernului Statelor Unite în criza din 2006-2008, când pentru a salva industria americană auto a cumpărat acțiuni la Ford și la General Motors.
Dan Schwartz, consultant fiscal, managing partner al RSM România, parte a RSM International, a șasea cea mai mare rețea globală de firme de consultanță financiară.
Europa Liberă: Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus că România va ieși din criză mai bine decât era de așteptat și că țara va fi mult mai puternică. Așa va fi?
Dan Schwartz: „Sunt șanse să fie așa cum spune domnul ministru”
Europa Liberă: Care ar fi premisele ca aceste șanse să fie reale?
Dan Schwartz:„Un set de măsuri de ieșire din criză, bine pus la punct și bine gândit, care să se bazeze în primul rând pe resursele care să fie puse la dispoziția companiilor mari, nu doar pentru cele mici și mijlocii, cum s-a întâmplat până acum. De altfel și pentru acestea, resursele puse la dispoziței au fost limitate. Resursele necesare nu se referă la facilități fiscale sau la cadouri, ci la facilitarea accesului la creditare. Acest lucru trebuie făcut, în condițiile în care, în acest moment băncile sunt rezervate în a acorda credite, pentru că nu-și pot asuma riscuri peste cele permise de regulamentele BNR și prin regulamentele lor interne. Statul ar trebui, poate, să găsească o altă modalitate de finanțare pentru companii. O formulă, care să fie complementară celor oferite de instituțiile financiare, așa cum s-a petrecut în criza anterioară în țările cele mai afectate de cirza financiară din 2006-2008, acolo unde statul a devenit creditor pentru mediul de afaceri.
Europa Liberă: Adică statul ar trebui să garanteze creditele pentru companii? Sau e nevoie de mai mult decât atât?
Dan Schwartz: „Statul garantează în acest moment credite, până în 10 milioane de lei, pentru întreprinderile mici și mijlocii, adică întreprinderi cu maximum 250 de salariați, 50 de milioane de euro cifră de afaceri, 43 de milioane de euro, valoarea activelor și care au un anumit grad de independență. E doar un început. În diferite discuții pe care le-am avut, am venit cu o idee, care nu e nouă, fiindcă a mai fost folosită: pentru companiile listate pe bursă sau pentru companiile pe acțiuni, se poate încuraja emiterea de obligațiuni de către acestea, obligațiuni care să fie achiziționate de către stat, în anumite condiții favorabile mediului de afaceri, de pildă cu o perioadă de grație de un an de zile. Perioadă în care obligațiunile nu sunt purtătoare de dobândă. Obligațiunile urmând să aibă un termen maturitate de trei ani, spre exemplu, cu posibilitatea ca aceste obligațiuni să poată fi răscumpărate ulterior de către emitent, care ar trebui să aibă drept de preempțiune la răscumpărare. Pe scurt, statul ar urma să fie creditor pentru o perioadă pentru companiile aflate în dificultate”.
Europa Liberă: Când vorbiți despre transformarea statului în creditor pentru companiile care au greutăți, vă gândiți că acest lucru trebuie făcut pe baza unor criterii stricte?
Dan Schwartz: „Absolut. Statul trebuie să fie și el un creditor prudent, nu poate împrumuta pe oricine și în orice condiții. Detaliile ar trebui prevăzute prin lege. Statul ar putea să folosească pentru a finanța aceste credite, credite pe care le-ar putea lua de la Fondul Monetar Internațional sau de la Banca Mondială. Sunt adeptul unor astfel de credite, pentru că aceste instituții, după ce au analizat poziția fiscală, economia țării pe care o împrumută, urmăresc pe toată durata creditului, ca indicatorii macro economici să fie respectați, în condiții de prudență, nu de optimism excesiv.”
Europa Liberă: Va fi mare înghesuială pentru aceste credite de la FMI și Banca Mondială. Majoritatea statelor au nevoie de asistență.
Dan Schwartz:„Deja este mare înghesuială, pentru că sunt țări care gândesc mai repede decât România și care deja au apelat la ajutor de la Fondul Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Ministrul de Finanțe a spus că guvernul nu discută posibilitatea unui acord cu FMI. Ar fi trebuit să o facă?
Dan Schwartz: „Da, mai ales că România are o istorie bună cu FMI și nu a avut niciodată probleme de rambursare. Deci, având un istoric bun, la fel ca la o bancă, dacă ai un isotric bun, obții creditul mult mai ușor”.
Europa Liberă: Credeți că anumite domenii ar trebui privilegiate în următoarea perioadă?
Dan Schwartz: „Personal nu sunt pentru privilegierea niciunui domeniu, dar în situația actuală, când anumite domenii au fost blocate 100%, ar trebui incluse pe o listă de priorități, fiindcă altfel riscăm să pierdem companii importante din zone care au fost complet stopate de epidemia de coronavirus.”
Europa Liberă: Care ar fi lecția care ar putea fi învățată din Marea Criză din 1929?
Dan Schwartz: Economiștii și politicienii ar trebui să învețe din crizele ciclice fiecare în domeniul lui de expertiză. Aceste crize au o dublă componentă: politică și economică. În criza anterioară, din 2008, băncile au fost blamate pentru că au încurajat creditele acordate în condiții prudențiale minime, uitându-se faptul că politicienii îndemnau oamenii să cumpere bunuri mobiliare și imobiliare, spunându-le că nivelul de trai pe care ei îl asigură populației le va permite să-și ramburseze creditele, ceea ce era fals. Deci, acest optimism combinat cu populism și cu o lăcomie nejustificată au generat criza din 2008. Din păcate, ceea ce s-a reținut acum din lecțiile Marii Crize, predate mai ales de Franklin D. Roosevelt (președintele american care a lansat New Deal) și de la John Maynard Keynes, a fost limitat la infuzarea de capital în economie, pentru asigurarea lichidității în vederea finanțarea activității. Aceste două lecții -lecția intervenționistă și infuzia de cash în piață - au fost învățate și folosite acum. Ultima criză, din 2006-2008, nu a fost generatoare de inflație mare, pentru că statul a controlat tipărirea de bani și a evitat tipărirea efectivă, dar a apelat intervenții în capitalul social al companiilor private aflate în dificultate. În 2006-2008, de pildă, guvernul american a devenit coacționar la companiile mari de automobile, la Ford și la General Motors: aceste companii au emis acțiuni, acțiunile au fost cumpărate pe bursă de către guvern. După ce companiile au primit banii necesari pentru susținerea activității, pentru că bancile nu mai aveau posibilitatea să o facă, pe măsură ce aceste întreprinderi s-au redresat, statul a vândut acțiunile respective pe piață. În felul acesta, nu s-a pus problema naționalizării unei companii private, iar statul a avut de câștigat, pentru că a cumpărat acțiunile la un preț mic și le-a vândut în condiții mult mai favorabile. La fel s-a întâmplat pe piața bondurilor, obligațiuni cum li se spune în România. Statul a cumpărat astfel de bonduri de la ele și când și-au revenit le-a vândut pe piața obligațiunilor în avantaj.
Europa Liberă: Acesta ar trebui să fie, deci, modelul?
Dan Schwartz: „În România nu există un astfel de sistem, dar ar putea fi creat, de un guvern care gândește în perspectivă și nu se oprește doar la momentul actual. Una este să le spui companiilor să meargă și să solicite credit,deși până ieri creditele garantate de stat, de pildă, nu puteau fi accesate, pentru că platforma unde trebuia să se înregistreze companiile mici și mijlocii nu funcționa din diverse motive. Unele bănci, cu care noi am discutat, ar vrea să se implice într-un astfel de program, dar altele sunt mai reticiente, pentru că le e frică să nu piardă bani. Dacă un debitor nu poate să-și ramburseze creditul, iar banca ar fi obligată să-l execute silit, nu o va putea face, fiindcă va executa statul. Întrebarea băncilor este dacă statul va avea bani să plătească eventualele credite neperformante? Sau va veni din nou cu o lege de tipul celei cu darea în plată sau cum s-a întâmplat acum, când băncile au fost obligate printr-un act normativ să accepte amânarea ratelor restante la credite.”
Europa Liberă: Statul să fie coproprietar sau acționar al unor întreprinderi care au dificultăți, aceasta ar fi una dintre cheile ieșirii din criza economică de după pandemie?
Dan Schwartz: „În cazul în care achiziționează acțiuni, statul devine temporar, acest cuvânt este esențial, acționar într-o întreprindere privată, care și-a manifestat dorința să apeleze la finanțare guvernamentală. Aceasta ar fi o soluție suplimentară celor oferite de bănci și de alte instituții financiare. În cazul în care statul achiziționează obligațiuni, este creditor, nu acționar, cu toate riscurile aferente. Statul trebuie să-și asume astfel de riscuri, pentru că el a generat situația actuală, atunci când a impus izolarea prin decretele prezidențiale aprobate și de Parlament. Nicio companie nu are vreo vină pentru stoparea activității ei prin lege. A fost decizia politicienilor de a închide economia. Nu uitați că Suedia nu și-a închis economia, și-a asumat riscul pandemiei. Nu știu dacă a fost bine sau rău.”
Europa Liberă: Revenind la optimismul ministrului de Finanțe, potrivit căruia țara va ieși mai puternică din criză, credeți că România are suficiente rezerve, suficiente resurse și suficiente planuri pentru a ieși, așa cum spune Florin Cîțu. Era, oare, pregătită pentru o criză?
Dan Schwartz:„Nu era nepregătită până acum doi-trei ani, când au început să fie adoptate politici populiste de relaxare fiscală și nu numai. Economia românească avea indicatori perfect rezonabili. Mă refer la indicatorii macroeconomici. Avea un buget relativ echilibrat, un deficit în limitele acceptate de UE, cu o balanță de plăți dinamică, în niciun caz cu tendințe defavorabile, cu un deficit de cont curent aflat în limite rezonabile, cu un șomaj sub cel al statelor din Centrul Europei, cu un ritm de creștere peste nivelul acestora: deci, România era pregătită pentru o situație dificilă. Dacă previziunile instituțiilor internaționale, Banca Mondială și FMI se vor îndeplini, și de la o creștere de +4% a economiei vom ajunge la o scădere de -6% sau -8%, va fi mai bine decât în criza de acum zece ani, când am trecut de la +8% la -8%.”
Europa Liberă: Acest lucru înseamă că România va ieși mai sănătoasă după criza economică determinată de epidemie?
Dan Schwartz: „Mediul de afaceri face totul să supraviețuiască și să învețe din criză, pentru că este în căutare de oportunități, de idei, de servicii, mai ales în zona digitală, care, pur și simplu, a explodat în ultimele două luni. Dacă și guvernul va încerca să rezolve problemele mediului de afaceri - nu oferind doar ajutoare de șomaj, ci și sprijind companiile să își reia activitatea și să se gândească la investiții pe termen mediu și lung -, atunci optimismul ministrului de Finanțe ar putea fi justificat, teoretic vorbind. Practic, uitându-mă la ce fel de măsuri au fost luate până acum de guvern, aceste măsuri sunt minimale și nu lasă să se întrevădă o strategie în spatele lor. Mi se par soluții conjuncturale, fără a presupune o gândire de perspectivă. Totuși, dacă această gândire există în spatele măsurilor luate, atunci ea ar trebui să ne fie adusă la cunoștință în mod transparent și discutată cu toți cei care au un cuvânt de spus în zona economică, politică, medicală.”
Facebook Forum