Asociația pentru protecția drepturilor minoritare Miko Imre a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva președintelui Klaus Iohannis pe motiv că a făcut afirmații discriminatorii la adresa etnicilor maghiari.
Asociația citează Ordonanța numărul 137 din 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și cere investigarea declarației președintelui Klaus Iohannis.
Președintele a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc: „în timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor".
Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte: „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?”
Potrivit legislației pe care o citează Asociația Miko Imre ar putea fi vorba despre contravenție pentru că „președintele a ieșit public pentru a critica adoptarea tacită a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc și a făcut afirmații discriminatorii la adresa etnicilor maghiari din România”.
Asociația care îl reclamă pe Klaus Iohannis susține că exprimarea președintelui reprezintă „incitarea publicului la ură și/sau la discriminare în detrimentul unor categorii de persoane, în speță, împotriva cetățenilor români aparținând minorității maghiare din România. Prin declarația rostită de el se creează o atmosferă dezagreabilă la nivelul comunității maghiare. Agravează situația și faptul că domnia sa are calitatea de Președinte al României, ceea ce insuflă sentimentul că însuși statul român acționează împotriva cetățenilor săi de etnie maghiară”.
Un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților prevede că limba maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice din Ținutul Secuiesc care va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în România. Proiectul, care a trecut tacit de Camera Deputaților, a fost respins miercuri de Senat.
„Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege.
Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii.
Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.
Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Facebook Forum