COVID 19 continuă după luni de zile să fie o nebuloasă care dă bătăi de cap oamenilor de știință, experților în sănătate și marilor laboratoare angajate într-o cursă contra contronometru pentru găsirea vaccinului care să-I vină definitiv de hac. Până atunci, una din marile întrebări este când a apărut virusul în Europa, în ianuarie, decembrie sau chiar noiembrie, așa cum susțin studiile de ultimă oră? Și ce semnificație are acest lucru pentru înțelegerea evoluției virusului?
Agenția de sănătate publică suedeză a anunțat, marți, că este probabil ca în Suedia cazuri individuale de COVID-19 să se fi produs în noiembrie 2019. Ar fi vorba de călători care s-au întors din Wuhan în noiembrie anul trecut, a declarat epidemiologul-șef al Suediei, Anders Tegnell.
La finalul lunii octombrie, la Wuhan s-au desfășurat Jocurile mondiale militare, unde au participat în jur de 100 de membri ai armatei suedeze, care au stat acolo timp de două săptămâni. Sportivii francezi care au fost și ei la jocurile de la Wuhan au acuzat încă din octombrie că ”s- au simțit rău”. "Aproape toți ne-am îmbolnăvit după ce am participat la Jocurile Militare Mondiale de la Wuhan. Trei zile am stat în pat”. Au crezut că este o gripă.
Medicii francezi de la terapie intensivă de la spitalele Avicenne de Bobigny si Jean Verdier de Bondy spun că virusul a fost descoperit la un pacient internat în 27 decembrie cu pneumonie, căruia i s-a făcut o evaluarea retrospectivă a testelor PCR și a fost descoperit pozitiv. Concluzia medicilor este că virusul circula înainte de momentul în care au fost înregistrate primele cazuri consemnate oficial, adică 24 ianuarie. Erau însă considerate o ”pneumonie atipică”. Data declarării epidemiei în Franța este însă 27 februarie, când deja virusul circula intracomunitar, după ce la începutul lunii fuseseră diagnosticați cinci britanici, iar în 17 februarie a avut loc o adunare religioasă la Mulhouse, unde s-a creat un focar.
În Italia, așa cum arată un studiu dat publicității în 23 aprilie, virusul a apărut în ianuarie, cu o lună înainte de descoperirea lui în Codogno, un orășel din Lombardia, provincia devenită cel mai mare focar din Europa. Stefano Merler, de la Bruno Kessler Foundation, a anunțat într-o conferință de presă că la data descoperii coronavirusului în Lombardia, 20 februarie, epidemia deja începuse cu mult timp înainte. ”În ianuarie cu siguranță, dar poate chiar și mai devreme. Nu vom ști niciodată”.
În Spania, spre exemplu, primul caz a fost confirmat la sfârșitul lunii februarie, un turist german, dar transmiterea comunitară a început la jumătatea lunii februarie, arată o cercetare efectuată de Centrul Naţional de Microbiologie al Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII).
Fără discuție însă, cea mai mare controversă o reprezintă apariția virusul în China, Wuhan. Așa numitul ”pacient zero”, ar fi fost tratat în 17 noiembrie, deci mult mai devreme de data (1 decembrie) la care autoritățile au anunțat oficial primul caz. China este acuzată că a ascuns epidemia- a anunțat OMS abia la 31 decembrie- care s-a răspândit apoi în întreaga lume. A făcut asta și pentru a putea achiziționa echipament medical. Suspiciuni și noi acuze au generat și cifrele raportate de China, un studiu realizat de cercetători din Hong Kong arată că până în 20 februarie China ar fi avut 232.000 de bolnavi, și nu 55.000, cum a raportat regimul comunist.
Noile informații au determinat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să îndemne țările să verifice arhivele medicale în căutarea unor cazuri datând de la sfîrșitul anului 2019, ceea ce va oferi "o perspectivă nouă și mai clară" asupra epidemiei. A cunoaște momentul și modul în care s-au produs primele cazuri de COVID-19 într-o țară poate contribui la înțelegerea răspândirii infecției, spune OMS.
Mutații?
Diversele studii filodinamice - care analizează variațiile genetice ale virusului - nu contrazic datele oferite de diversele țări care arată că virusul a apărut în decembrie sau chiar mai devreme.
"Datele merg în sensul unei origini probabile a epidemiei în noiembrie sau în decembrie 2019", subliniază dr. Erik Volz, epidemiolog la Imperial College din Londra. Un raport al Imperial College în colaborare cu OMS indică un "strămoș comun" al virusului în 5 decembrie.
Teoria este susținută și de un studiu al cercetătorilor Institutului pentru genetică al University College London, care arată modul în care virusul se adaptează la gazdele umane pe măsură ce se răspândeşte. Studiul a identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale noului coronavirus SARS-CoV-2.
”Estimările filogenetice susţin ideea că pandemia de COVID-2 a început undeva în perioada 6 octombrie -11 decembrie 2019, ceea ce corespunde cu momentul în care virusul a fost transmis la oameni”, a scris echipa de cercetători condusă în colaborare de Francois Balloux, într-un studiu publicat în jurnalul Infection, Genetics and Evolution.
Cercetătorul susține că SARS-CoV-2 a suferit mutații, ca toate virusurile, de altfel, dar că nu există dovezi care să susțină că acestea sunt mai lente sau mai rapide decât ar fi fost de așteptat.”Până în prezent, nu putem spune dacă SARS-CoV-2 devine din ce în ce mai letal şi mai contagios”, spune Balloux.
Într-un al doilea studiu publicat miercuri, oamenii de ştiinţă de la Universitatea britanică din Glasgow, care au analizat, de asemenea, probele de virus SARS-CoV-2, au declarat că doar un singur tip de virus este în circulaţie.
Facebook Forum