Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, vorbește într-un interviu pentru Politico despre ce discrepanțe a observat că există între statele europene, în ce privește anchetarea cazurilor de fraude cu fonduri europene, precum și despre cum vrea să pună în mișcare noua instituție pe care o conduce, dar care încă nu funcționează.
Kovesi spune că a cerut statistici pe ultimii patru ani, de la cele 22 de state europene care fac parte din Parchetul European, și a constatat că există mari diferențe de abordare a infracțiunilor cu fonduri europene.
„Sunt state care au doar două-trei cazuri într-un an și altele care au investigat peste 600 de cazuri. Prin existența EPPO, nu cred că vom mai avea aceste discrepanțe între statele membre, pentru că acest tip de infracțiuni vor fi prioritatea tuturor procurorilor europeni delegați. Trebuie să spun că ei sunt o noutate absolută. Nu vor fi constrânși de limitările naționale, pentru a-și desfășura anchetele. Vor beneficia de capacitatea unică a EPPO de a primi și agrega informații la nivel european. Vor putea să folosească probe administrate în alte state europene, fără formalități împovărătoare. Vor putea identifica și bloca bunuri rezultate din infracțiuni. Deci, cred că astfel nu vom avea discrepanțe între statele europene, vom încerca să unificăm jurisprudența și vom încerca să avem același nivel de protecție în toate statele membre”, a explicat Kovesi.
Parchetul European încă nu funcționează, iar Kovesi s-a plâns recent, într-un interviu pentru Euronews, că Malta s-ar face vinovată pentru că tergiversează delegarea unor procurori care să facă parte din colegiul procurorilor din EPPO. Procedura ar fi blocată din decembrie 2019, pentru că Malta nu trimite candidați care să îndeplinească criteriile de eligibilitate la EPPO, spunea Kovesi.
Acum, Kovesi spune că o altă mare provocare pentru funcționarea EPPO, pe lângă numirea procurorilor europeni, care să lucreze la Luxemburg, în coordonarea sa, este și bugetul instituției, care ar urma să preia din start peste 300 de cazuri, lucru pentru care Kovesi spune că ar avea nevoie de cel puțin 140 de procurori europeni delegați.
„Evit să dau cifre, suntem în mijlocul negocierilor, dar e important de spus că avem nevoie de resurse minime pentru a porni EPPO, apoi de resurse pentru a continua munca și să avem destule resurse. Pe baza evaluării noastre, vom primi încă de la început peste 300 de cazuri, ceea ce înseamnă că minimumul pentru a porni este să avem cel puțin 140 de procurori delegați și pe baza acestui număr, putem cere mai mulți bani la buget, pentru a putea face față tuturor lucrurilor din jurisdicția noastră”, a explicat Kovesi, în interviul acordat Politico.
Kovesi a fost întrebată și despre „tensiunile” la care a fost supusă în România, unde s-a ajuns inclusiv să fie spionată de o firmă specializată din Israel, Black Cube, caz penal judecat în prezent în România.
„Vă spun în glumă că a fost un antrenament pentru poziția actuală pe care o am. Cred că sunt foarte obișnuită să lucrez sub presiune și sunt obișnuită să am de-a face cu astfel de lucruri. În acea perioadă, procurorii din România erau cu adevărat independenți și aceasta este condiția principală pentru a lupta contra corupției, a crimei organizate. Acum, EPPO va fi un organism independent, iar procurorii europeni delegați vor lucra în EPPO și vor fi independenți”, a spus Kovesi.
Laura Codruța Kovesi a fost numită șefă a nou-înființatului Parchet European (EPPO), în octombrie 2019, după o procedură acerb disputată atât la nivel european, unde Franța a dorit să își impună propriul candidat, cât și în România, unde guvernul PSD și ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, au refuzat să îi susțină candidatura și chiar au făcut demersuri împotriva candidaturii ei. Mai mult, nou înființata procurorul Adina Florea, de la Secția Specială de investigare a infracțiunilor din justiție, a convocat-o la audieri pe Kovesi exact în momentele cheie ale procesului de selecție a șefului EPPO.
În ianuarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat detașarea procurorului DNA Marius Bulancea, fostul consilier al lui Kovesi, ca „law officer” la Parchetul European.
În 2019, procedura de selecție începută de Tudorel Toader, pentru delegarea unor procurori români la EPPO, s-a încheiat sub mandatul Anei Birchall la Ministerul Justiției, cu trei propuneri înaintate Consiliului UE: fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu, procurorul DNA Claudiu Dumitrescu și șeful DIICOT Brașov Cătălin Borcoman. La nivel european nu s-a luat însă deocamdată o decizie.
EPPO ar trebui să devină funcțional în noiembrie 2020, la Luxembourg. Kovesi are un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Parchetul European va putea investiga și trimite în judecată, în fața instanțelor naționale, pe autorii infracțiunilor care privesc interesele financiare ale UE, inclusiv corupție sau fraudă cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Doar 22 de state membre UE participă la EPPO: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania.
Facebook Forum