Linkuri accesibilitate

Politico: Neobişnuita epopee a desemnării procurorului european


Deocamdată, Kovesi este favorită în cursa pentru ocuparea funcției de procuror șef al UE

Niciunul dintre candidaţii principali pentru noul post-cheie nu are acum susţinere din partea propriului guvern, iar cursa pentru a deveni primul procuror al UE a căpătat un aspect absurd

Ca urmare a unei schimbări de poziţie a Franței, niciunul dintre cei doi candidaţi nu este susținut de propriul guvern. Dar ambii rămân în competiţie și unul dintre ei se pare că va ajunge în puternicul post, scrie Politico.

Strania confruntare sfidează convențiile agreate, atunci când vine vorba de competiția pentru funcţiile de top în Uniunea Europeană. Guvernele și diplomații UE de la Bruxelles, în general, fac un lobby puternic pentru a-și plasa conaţionalii în poziții cheie.

Guvernul român a adoptat, însă, o abordare foarte diferită, de la începutul candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru conducerea noului Parchet European (EPPO). România a făcut în mod activ lobby împotriva Codruței Kövesi, fostă procuroare șefă anticorupție și a ajutat la trimiterea politicienilor în spatele gratiilor - până când a fost demisă de actualul guvern.


Parțial din cauza opoziției Bucureștiului, guvernele UE l-au ales, în februarie, pe Jean-François Bohnert din Franța, pentru a conduce EPPO, care va ancheta infracţiunile referitoare la fondurile europe, cum ar fi fraudele cu TVA și spălarea de bani. Mai târziu în aceeași lună, membrii Parlamentului European au selectat-o pe Kövesi, declanşând un prelungit impas în relația cu reprezentanții Consiliului UE, fiindcă fotoliul de procuror șef al UE nu poate fi ocupat până când cele două instituții nu ajung la un acord.


Disputa părea să se prelungească mult, după ce o serie de runde de mediere au eșuat. Dar Franța a stârnit controverse la începutul acestei luni, când și-a schimbat poziția pentru a o susţine pe Kövesi.


Într-o altă evoluție neobișnuită, faptul că Franța nu l-a mai sprijinit pe candidatul francez nu a fost anunțat de Paris. Schimbarea a fost dezvăluită, în mijlocul unei conferințe de presă, de Dacian Cioloș, liderul român al grupului centrist-liberal Renew Europe din Parlamentul European, care include partidul președintelui francez Emmanuel Macron.


Oficialii francezi au confirmat sub condiția anonimatului că Parisul intenționează să o susţină pe Kövesi, declarând că această mișcare ar ajuta la deblocarea procesului de la Bruxelles și ar impulsiona pregătirile pentru intrarea în funcțiune a noii procuraturi. Aceasta ar urma să fie operațională până la sfârșitul anului 2020.


De asemenea, mișcarea este utilă pentru Macron pentru că îi permite să se prezinte drept liderul Europei Occidentale, care a pus umărul la aducerea unui est-european într-o funcţie de top în UE - dar nu pe cineva favorizat de guvernele de la București, Budapesta și Varșovia, care au fost acuzate de către instituțiile UE de regrese în privinţa statului de drept. Acest lucru este deosebit de valoros pentru Macron, care nu şi-a ascuns dorința de a construi o mișcare politică pan-europeană, cu un accent puternic pe atragerea tinerilor liberali. Politico explică și faptul că atunci când liderii UE au convenit asupra nominalizărilor lor pentru posturile de top ale blocului, la summit-ul de la începutul acestei luni, toate posturile au fost ocupate de occidentali - deși erau obligați să țină seama de echilibrul geografic în deliberările lor.


Totuși, Franța nu a notificat încă oficial Consiliul cu privire la vreo modificare a poziției sale. Și Bohnert nu s-a retras din cursă. El a declarat pentru că rămâne candidat pentru această funcție.


"În prezent, sunt în aceeași poziție [ca și Kövesi]", a spus el, după schimbarea totală de atitudine a guvernului francez. Niciunul dintre candidați principali "nu este susținut de țara sa... dar din motive diferite", a spus el.
Bohnert a declarat că a rămas în concurs din motive procedurale.
"Comisia [de selecție] este de părere că toți trei candidați selectați pe lista scurtă ar trebui să rămână, altfel întreg procesul de selecție ar trebui să fie reluat de la zero. De aceea nu mi-am retras candidatura", a spus Bohnert.


Al treilea candidat rămas este Andrés Ritter din Germania.
Dar Bohnert, care se spune că este ales pentru a conduce parchetul francez de anchetare a infracțiunilor financiare, pare să aibă încă speranțe pentru a primi funcția pentru care a candidat. Întrebat dacă dorește să mai fie procuror șef al UE, el a răspuns: "În mod clar, da".


În pofida recentelor răsturnări de situaţie ale acestei epopei, o soluție rapidă pare puțin probabilă, pentru că Franța nu și-a schimbat în mod oficial poziția, iar Parlamentul European urmează să-și înceapă vacanța de vară.


Trei diplomați au declarat că ei cred într-o schimbare de poziție a Consiliului UE pentru susținerea, în cele din urmă, a Codruței Kövesi.

Un alt diplomat senior a explicat că schimbarea de atitudine a Franței "nu va conduce neapărat" la schimbarea poziției Consiliului: "În principiu, de ce ar trebui să facem acest lucru, mai ales că situația este "foarte complicată" și că, dacă unul dintre primii trei candidați se retrage, trebuie găsit un altul.


Chiar dacă Bohnert este efectiv scos din cursă, un semn de întrebare rămâne: în ce măsură Consiliul o va alege neapărat pe Kövesi ca noul său candidat preferat?


Un diplomat din UE a menționat că Ritter şi Kövesi au concurat pentru locul al doilea la votul inițial al Consiliului. "Este o situație destul de dificilă", a spus diplomatul.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG