Plecarea Giorgianei Hosu de la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în urma condamnării soțului în primă instanță este privită ca o acțiune tardivă, încrederea în sistemul judiciar fiind din nou serios zdruncinată. Procurorii consultați de Europa Liberă arată, la unison, că acest lucru putea fi evitat și că nu se ajungea la acest moment al demisiei dacă cei care au desemnat-o și numit-o în funcție pe Hosu ar fi dat dovadă de mai mult tact.
„Problema nu este demisia ei, problema este de ce oameni cu asemenea vulnerabilități sunt numiți în funcții de asemenea răspundere. Semnalul pentru sistemul judiciar a fost foarte prost odată cu numirile făcute de președintele României în funcțiile de procurori șefi. Cu toții am văzut interviurile și am văzut și prestația doamnei Hosu, care a fost mult sub a celorlalți candidați. Mereu însă, în jurul doamnei Hosu au pendulat tot felul de ofițeri de rang superior pensionați sau activi, din diverse servicii secrete care i-au făcut un lobby intens. Și asta este inacceptabil pentru o justiție independentă”, ne-a declarat un procuror sub protecția anonimatului.
Liniștea care rezolvă tot
Oamenii din magistratură arată că, odată cu numirile procurorilor șefi, în februarie 2020, s-a transmis un semnal negativ sistemului judiciar, căruia i s-a dat de înțeles că lupta anticorupție și combaterea faptelor de crimă organizată nu ar mai reprezenta o prioritate deoarece aceste acțiuni fac prea mult zgomot.
De aici a plecat și suspiciunea că acele numiri au fost făcute în baza unor proceduri netransparente, câștigătorii fiind scoși, la ordin, dintr-un joben. Cine este magicianul? Nu știm, nu există probe, nimeni nu-l numește.
„Probabil, dacă nu era campanie electorală nu își dădea nimeni demisia. Ar fi trebuit să demisioneze și toți cei care au girat-o. Între timp, DIICOT continuă să se afle într-un major deficit de imagine și funcționalitate după episoadele Bica, Bănilă, Hosu. Este evident pentru toată lumea că Hosu a fost pusă șefă la DIICOT pentru a face niște lucruri și modul de gestionare a dosarului 10 august a fost grăitor. Între timp s-au clasat numeroase dosare, în special economice, așa că maurul și-a făcut datoria. Domnul Hosu însă ar trebuie să fie bucuros că a fost achitat pentru faptele de corupție. Putem spune că a scăpat ușor”, susține un alt procuror.
Șefi timorați de factorul politic
În ciuda acestor critici, o parte dintre colegii din DIICOT au privit-o pe Hosu ca pe un bun coleg și ca pe un organizator acceptabil, alții susținând că primii se bucură fiindcă nu o să-i pună la treabă și nu o să stea cu gura pe ei pentru a rezolva dosarele repartizate. Nu doar Hosu este criticată pentru prestația la șefia DIICOT, ci și procurorul general Gabriela Scutea și șeful DNA, Crin Bologa.
„Unii din cei desemnați sunt docili față de factorul politic iar alții, precum Giorgiana Hosu, vulnerabili din mai multe puncte de vedere. Domnul Predoiu nu a convins și nu convinge nici acum când încearcă să își acopere erorile. Soluția de condamnare era una previzibilă iar avizul CSM ridica serioase probleme profesionale în ceea ce o privește. Dacă politicul și serviciile își bagă nasul în numirea procurorilor șefi, ar trebui să raspundă și ei. Domnul Predoiu ar fi trebuit să își ceară scuze”, ne-a declarat un alt magistrat.
Greșeala lui Klaus Iohannis
Alt procuror este convins că numirea Giorgianei Hosu la DIICOT a fost o greșeală și nu înțelege cum președintele Klaus Iohannis a numit-o în funcție, în ciuda avertismentelor publice. „O demisie absolut logică, dar și tardivă. Numirea lui Hosu la cârma DIICOT a afectat pe termen lung reputația direcției, greu reclădită după episodul Alina Bica prin munca lui Daniel Horodniceanu. În acest sens, mai multe asociații de magistrați au avertizat ab initio că numirea ei e inoportună. Raportat inclusiv la dosarul soțului ei. Președintele Iohannis avea toate aceste date, a fost avertizat de CSM, de asociațiile de magistrați, de societatea civilă. Din motive oculte, nejustificate, nu a ținut cont de niciun avertisment, inducându-se percepția ca numirea ei s-a făcut în subteranele justiției”, susține un alt procuror.
Condamant după eliminarea unor probe
Giorgiana Hosu și-a dat, joi, demisia din funcția de procuror șef al DIICOT, după ce Tribunalul București l-a condamnat pe soțul ei, fostul ofițer de poliție Dan Hosu la trei ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității.
Inițial, Hosu era trimis în judecată și pentru dare de mită și trafic de influență, dar aceste acuzații au picat după eliminarea convorbirilor telefonice efectuate cu ajutorul SRI. În dosarul „Carpatica Asigurări” a fost condamnat și comisarul şef de poliţie Cătălin Marian Cataramă, la data faptei fiind şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR. El a primit trei ani închisoare cu suspendare pentru acces ilegal la un sistem informatic după ce l-a ajutat pe Hosu cu datele de contact ale familiilor victimelor accidentelor de circulație. În baza acestor informații, soțul Giorgianei Hosu a urmărit să încheie mai multe înțelegeri cu urmașii persoanelor decedate cu scopul obținerii unui procent din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente.
Off-shore acționar la firma mamei
Înainte de numirea în funcție a Giorgianei Hosu, „Europa Liberă” a prezentat pe larg acest dosar și modul de acțiune al inculpaților, ocazie cu care am descoperit că mama șefei antimafia, o femeie în vârstă de 80 de ani, era acționară într-o firmă care făcea bani din asistența victimelor accidentelor rutiere. Banii erau încasați de la societățile de asigurări sub formă de comision. Mai mult, între 2011 şi 2016, societatea mamei Giorgianei Hosu a avut ca acționar o firmă off-shore, o societate înregistrată în celebrul paradis fiscal Liechtenstein.
În dosarul studiat de „Europa Liberă” la Tribunalul București apar mai mulți foști ofițeri de informații sau membri de familie ai acestora, foști directori din asigurări care acum conduc propriile firme cu același obiect de activitate, un păienjeniș de relații între foști și actuali ofițeri din Ministerul de Interne care au fost chemați să dea declarații ca martori în dosar. Printre ei se află și celebrul colonel Cătălin Paraschiv, „dirijorul” intervenției jandarmilor în Piața Victoriei în timpul protestelor din 10 august 2018. Într-o declarație olografă depusă la dosar, el recunoaște că-l știe de mulți ani pe Dan Hosu, că au lucrat excelent împreună și că este un profesionist desăvârșit. Paraschiv a dat această declarație în condițiile în care Giorgiana Hosu instrumenta dosarul 10 august, iar în calitate de șefă a DIICOT a dispus clasarea acestuia, lucru care a condus la producerea unui imens scandal public.
O judecată corectă
De remarcat profesionalismul judecătoarei Luminița Speranța Târțău de la Tribunalul București care s-a suspus regulilor stabilite de Curtea Constituțională și a eliminat interceptările efectuate cu sprijinul aparaturii Serviciului Român de Informații (SRI), ceilalți inculpați din dosar fiind achitați în lipsa acestor probe, dar care a dictat condamnări pentru doi dintre inculpati, printre care și soțul doamnei Hosu, pe baza probelor strânse de procurori care au verificat în evidențele Poliției cine a intrat în baza de date și a sustras informații despre victimele accidentelor rutiere.
O adevărată bătălie s-a dus și la DNA în legătură cu acest dosar. Surse judiciare au precizat pentru „Europa Liberă” că, după eliminarea probelor obținute cu ajutorul SRI de către instanță, conducerea DNA ar fi dorit ca procurorul de ședință să ceară, la ultimul termen, achitarea tuturor inculpaților. După discuții intense, care au culminat cu plecarea din DNA a anchetatorului care a făcut dosarul, Marian Ionel Gherman, conducerea Direcției s-a lăsat înduplecată și a cerut pedepse cu executare pentru toți inculpații. Ieri, judecătoarea Târțău s-a pronunțat în acest dosar, iar Giorgiana Hosu și-a înaintat demisia.
Întrebări fără răspuns
Am solicitat ministrului Justiției și președintelui României un punct de vedere față de demisia șefei DIICOT, în condițiile în care cei doi au susținut-o pe Hosu, în ciuda avizului negativ al Secției pentru procurori a CSM și a semnalelor trase în presă față de vulnerabilitățile candidatei. Primul invoca în februarie 2020 „spiritul de initiativă și gândire strategică, nivelul de responsabilitate, independența și integritatea” Giorgianei Hosu, iar al doilea a declarat că „au fost trei candidaţi foarte buni, pe care mi-a făcut plăcere să-i numesc pe funcţii. Am ținut cont şi de ce a scris ministrul, şi de ce a scris CSM”.
Până la ora publicării acestui material nu am primit un răspuns care să prezinte poziția lui Cătălin Predoiu sau pe a președintelui Klaus Iohannis.
