Linkuri accesibilitate

Revolta magistraților față de numirea la Parchetul General și DIICOT a procurorilor cu avize negative de la CSM


Noii șefi ai PG, DNA și DIICOT au fost numiți în funcție de președintele Klaus Iohannis

Numirea în funcție a noilor procurori care vor conduce pentru 3 ani de zile marile parchete a declanșat un val de revolte din partea reprezentanților judecătorilor și procurorilor, legate, în principal, de ignorarea avizelor negative ale CSM pentru Gabriela Scutea – Parchetul General și Giorgiana Hosu – DIICOT, și redeschide subiectul schimbării procedurii de selecție a procurorilor șefi.

Criticile asociațiilor de magistrați se pot rezuma pe trei direcții:

Ultimul punct este susținut de Asociația Forumul Judecătorilor, care a criticat Parlamentul pentru că nu a făcut niciun progres pentru „revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii”.

Forumul Judecătorilor consideră că ministrul propus al Justiției, Cătălin Predoiu, alături de alți decidenți politici, dau dovadă de lipsă de voință politică pentru a realiza reforme necesare funcționării sistemului judiciar.

Cea de-a doua nemulțumire a Forumului Judecătorilor se referă la reacția politicienilor din lanțul procedurii de numire a procurorilor de rang înalt față de avizele negative ale CSM pentru procurorii propuși pentru conducerea Parchetului General și DIICOT.

„Susținerile Ministrului Justiției în sensul că avizele negative emise de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziții de top management ar constitui „o tendință de arogare de facto a unei prerogative care ține de plin drept de Ministerul Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză” dovedesc o ignorare flagrantă a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV, care în mod expres au subliniat că ponderea CSM – Secția pentru procurori în procedura de numire a procurorilor de rang înalt (iar nu a executivului) trebuie să fie una determinantă, rolul Secției pentru procurori neputând fi unul decorativ, pur formal”, susține Asociația magistraților.

Critici sunt îndreptate și înspre președintele Klaus Iohannis, despre care Forumul Judecătorilor susține că a nesocotit „în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii (…) până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”.

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), din care face parte inclusiv noul procuror general, Gabriela Scutea, solicită, de asemenea, schimbarea procedurii de numire în funcții de conducere, dar insistă asupra componentei organizatorice.

„AMASP consideră că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din Ministerul Public prin indicarea concretă a profilului candidatului, a condițiilor de participare și prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent, fiind esențial ca aceleași aspecte să fie avute în vedere atât în procesul de selecție inițial, cât și în momentul avizării propunerilor”, susține Asociația procurorilor.

AMASP aduce în discuție ceea ce numește „mecanismele de decizie discreționară” și susține că acestea nu reprezintă o garanție suficientă pentru numirea în funcții de conducere „pe criterii exclusive de profesionalism și meritocrație”.

Ceea ce critică reprezentanții procurorilor este faptul că sistemul de notare a candidaților nu este cunoscut și că ministrul Cătălin Predoiu nu a convins că a ales cei mai buni candidați. Deficiențe sunt indicate și la Secția de procurori a CSM, care ar trebui să prezinte mai clar criteriile utilizate pentru evaluarea candidaților.

„După susținerea interviurilor în fața Secției pentru procurori a CSM, doi dintre cei trei candidați propuși de ministrul justiției nu au primit aviz favorabil, consultativ de altfel. În aceeași manieră utilizată de ministrul justiției, deși nu era titularul desfășurării procedurii de numire, ci era indicat de lege sa facă o analiză tehnică a pregătirii candidaților, nici Secția pentru procurori nu a indicat foarte clar care ar trebui sa fie rigorile la care candidații ar trebui să facă față și care erau criteriile utilizate pentru evaluarea candidaților, astfel încât să fie evitate discuțiile privind existența unor aprecieri pur subiective și utilizarea unui standard dublu în evaluarea propunerilor”, mai susține AMASP.

O acțiune concretă pentru a încerca blocarea numirilor la conducerea marilor parchete are Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, care a decis să atace în contencios decretele de numire la conducerea Parchetului General și a DIICOT a procurorilor Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, care au avize negative de la Secția pentru procurori a CSM.

Inițiativa pentru Justiție, asociație profesională a procurorilor, subliniază că numirile sunt rezultatul „unei proceduri constant criticate de către organismele internaționale” și reprezintă un „atac la adresa statului de drept”.

„Fidelă principiilor care ghidează activitatea magistraților și susținând obligativitatea respectării de către Statul Român a recomandărilor MCV, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a hotărât să promoveze acțiune la instanța de contencios administrativ, cu solicitarea de anulare a actelor de numire în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu nesocotirea avizelor negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii”, precizează Inițiativa pentru Justiție într-un comunicat de presă.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele prin care sunt numiți în funcție procurorii care vor conduce, timp de 3 ani, Parchetul General - Gabriela Scutea, DNA - Crin Bologa și DIICOT- Giorgiana Hosu.

Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă, cu titlul Decrete semnate de președintele României.

Ulterior, într-o declarație susținută la Bruxelles, președintele Iohannis a spus că i-a făcut plăcere să-i numească pe procurorii propuși de ministrul Cătălin Predoiu pentru șefia marilor parchete și că avizele CSM denotă superficialitate.

„Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate și, pe de cealaltă parte, avizul CSM care mi s-a părut parțial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu și-am numit pe cei trei candidați în funcție”, a spus președintele.

Potrivit legii, președintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea unui procuror în funcție de conducere.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat, joi, că are încredere că noii procurori șefi vor conduce „cu profesionalism", că propunerile sunt corecte, iar procedura a fost respectată, cerându-se aviz din partea CSM.

Întrebat dacă președintele Iohannis nu ar fi trebuit să țină cont de avizele negative ale Secției pentru procurori a CSM, în cazul Gabrielei Scutea și Giorgianei Hosu, premierul desemnat a spus că într-o situație similară s-a aflat Laura Codruța Kovesi, care „a obținut aviz negativ și atunci când a fost propusă procuror general, și atunci când fost propusă, la primul aviz, procuror șef DNA".

„Este o procedură, avizul CSM a fost acordat. Se știe că CSM este, practic, instituția care, conform Constituției, este implicată în această procedură. Eu consider că propunerile sunt corecte, rezultul unui proces de selecție obiectiv, fără partizanat", a răspuns Orban.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG