Vestea că România și SUA au semnat două acorduri – unul care permite cooperarea și finanțarea retehnologizării reactorului 1 și construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară din Cernavodă, iar altul care deschide posibilitatea unei finanțări sub formă de împrumut de la Exim Bank US, de până la 7 miliarde de dolari, precum și de la alte instituții de credit americane, pentru proiecte de infrastructură rutiere, feroviere sau de energie – i-a făcut pe mulți să exclame că SUA „ne construiesc” și „ne dau bani”. Ba chiar să creadă un mic fake-news, care lansa ideea că traseul unei autostrăzi strategice pentru NATO ar putea trece prin Ucraina.
Cu această ocazie, au fost readuse în discuție proiecte mai vechi, din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, stabilite pe hârtie încă din 2018 de o coaliție de 12 state europene, printre care și România: autostrada „Via Carpatia”, care să lege Marea Baltică (Polonia) de Marea Neagră (Constanța) și de Marea Adriatică (Grecia) sau calea ferată „Rail2Sea”, care să modernizeze calea ferată ce leagă granița română cu Ungaria de portul Constanța, de la Marea Neagră. În cadrul acestei Inițiative, cele 12 țări au lansat în 2018, la un summit ținut la București, mai multe proiecte de infrastructură masive și transnaționale, unele complet noi, altele care să vină în dezvoltarea infrastructurii deja existente.
Toate aceste planuri se află deocamdată doar pe hârtie, iar dacă partea americană a deschis o ușă, partea română are de parcurs un lung drum până la ea, drum care, din experiența cu folosirea fondurilor europene, s-a dovedit deseori prea greu pentru România, arată experții consultați de Europa Liberă.
„De la anunțul făcut până la punerea în practică a unor asemenea proiecte este o cale lungă, în care mai ales partea română mi-e teamă că s-ar putea să nu facă eforturile suficiente sau să nu fie capacitatea organizatorică pentru a le pune în practică. În România, aceasta este o mare slăbiciune. România are nevoie de o focalizare între proiecte. De la declarații generale că avem nevoie de autostrăzi în toate părțile, de modernizarea infrastructurii energetice, până la lucrurile concrete, de multe ori ne pierdem”, explică analistul economic Aurelian Dochia, pentru Europa Liberă.
Noi avem darul să vorbim foarte mult despre foarte multe lucruri. Vreau să văd că se întâmplă, este foarte important.Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și partener Deloitte, amintește că aceste acorduri „strategice” au fost semnate într-un moment special atât pentru SUA, cât și pentru România: alegerile.
„Este un moment în care ambele țări se pregătesc să intre în niște evenimente electorale importante. Mi-aș fi dorit ca acest lucru să se fi întâmplat poate în ianuarie, când ambele țări aveau situația clarificată din punct de vedere politic. Dar nu e rău nici acum”, consideră fostul ministru, pentru Europa Liberă.
„Noi avem darul să vorbim foarte mult despre foarte multe lucruri. Vreau să văd că se întâmplă, este foarte important. Majoritatea românilor cred și îi apreciază foarte mult pe americani și pe europeni. E foarte important din această perspectivă ca acest grad de încredere să fie menținut. Nu poate fi menținut decât vorbind mai puțin și făcând mai mult”, spune Răzvan Nicolescu despre ce așteptări are de la acordurile economice România-SUA.
Sunt mulți bani pe care îi avem la dispoziție, dar dacă România nu își face treaba, să facă proiectele, să le coordoneze, rămân vorbe goale și bani pe hârtie.Mihai Alexandru Crăciun, „Construim România”
Mihai Alexandru Crăciun urmărește atent proiectele de infrastructură dezvoltate în România, ca fondator al Asociației „Construim România”. Și el atrage atenția că „sunt mulți bani pe care îi avem la dispoziție, dar dacă România nu își face treaba, să facă proiectele, să le coordoneze, rămân vorbe goale și bani pe hârtie”.
„Americanii pun la dispoziție 7 miliarde, dacă folosim tehnologie și companii americane. Este un împrumut pentru a cumpăra produse și tehnologie americane. Ceea ce este în sine un lucru foarte bun, pentru că tehnologia și companiile americane sunt de vârf, este o finanțare mare, iar investițiile sunt în România, ceea ce înseamnă că se creează locuri de muncă, transfer de tehnologie. E foarte bine, dar trebuie ținut cont că nu e un cadou”, spune Crăciun, pentru Europa Liberă.
Fondatorul „Construim România” amintește că România dispune de ani de zile de bani mult mai mulți decât cei puși la dispoziție de SUA, fiind membră a Uniunii Europene, însă acest lucru nu a dus automat la autostrăzi și căi ferate moderne.
„Avem zeci de miliarde de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană, în care proiectele nu se mișcă și pierdem banii. S-au mai animat în ultimul an, dar mai e mult până departe. Avem bani de 7 ani să cumpărăm trenuri, nu s-a întâmplat, avem bani să facem toată autostrada de la Nădlac până la Constanța, nu este gata nici azi”, spune Mihai Alexandru Crăciun.
Modernizarea și extinderea reactoarelor de la Cernavodă
Ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, anunța săptămâna trecută, după semnarea acordurilor economice, că proiectul de la centrala nucleară din Cernavodă (retehnologizarea reactorului 1 și construcția reactoarelor 3 și 4) ar costa 8 miliarde de dolari, iar de proiect „se ocupă o mare companie americană „curată”, AECom, asistată de companii „curate” din România, Canada și Franța”. Zuckerman a salutat decizia României de a renunța la memorandumul încheiat de fostul guvern PSD cu chinezii de la CGN, care viza centrala nucleară.
Tehnologia care ar urma să fie folosită la centrala de la Cernavodă, dacă acordul româno-american chiar se transpune în realitate, este CANDU 6 pentru cele două reactoare noi, 3 și 4, adică similară cu cea folosită deja în centrală.
„La Cernavodă, unitățile 1 și 2 s-au făcut într-un parteneriar româno-canadiano-american, multe din componentele de acolo sunt făcute în SUA. Nu reinventăm roata, ci continuăm o tradiție”, explică fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu.
Totuși, linia de finanțare deschisă pentru împrumut României de către Exim Bank US nu ar acoperi costurile totale ale unui astfel de proiect, consideră Mihai Alexandru Crăciun, de la Asociația „Construim România”: doar costurile construcției celor două reactoare noi, 3 și 4, au fost estimate de România la circa 8 miliarde de dolari (6,5 miliarde euro), și asta într-un studiu făcut acum 8 ani. Chinezii de la CGN estimau costurile, în 2016, la peste 7 miliarde de euro. Crăciun estimează că aceste costuri ar putea depăși astăzi 10 miliarde de euro.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, explica la semnarea acordului că acesta „ne permite să avem tehnologie și expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 și 4, cât și pentru retehnologizarea Unității 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorțiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând țări care fac parte din NATO, și cu sprijin financiar din partea partenerilor implicați”.
Autostrada „Via Carpatia” și un mic fake-news cu Ucraina
Ucraina sigur că vrea să se alăture, dar proiectul agreat este cel prin România. Iar motivarea strategică a NATO este clară, autostrada trebuie să fie pe teritoriul NATO și UE. Nu poate NATO să își mute trupele prin Ucraina, Rusia ar sări în sus.Mihai Alexandru Crăciun, „Construim România”
Proiectul autostrăzii-gigant care să lege nordul Europei de sud, din Polonia până în Grecia, a fost depus în 2018 atât de România, cât și de Polonia, în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Polonia s-a apucat deja de treabă.
„Autostrada Carpatia vine din Polonia, din Gdansk, de la Marea Baltică, prin Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia. Și conține ramuri prin care să se iasă la porturi, la Constanța și către turci”, explică Mihai Alexandru Crăciun.
Traseele oficiale luate în calcul de România în acest proiect au fost prezentate miercuri de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, într-un interviu acordat Hotnews.
În România ar putea exista două ramuri ale „Via Carpatia”, pe traseul Oradea-Timișoara-Lugoj-Sibiu-Pitești-București-Constanța, cu ramura Lugoj-Calafat, către Bulgaria. „Din punctul nostru de vedere, cei aproximativ 2.356 de kilometri pot fi parcurși în 26 de ore, propunem să abordăm opțiunea ca această rută să străbată doar state membre ale UE și NATO. E foarte important, e mult mai ușor de realizat și în perspectiva în care vorbim de România și Bulgaria intrate în spațiul Schengen, acest coridor va fi unul foarte, foarte ușor de accesat”, a spus Lucian Bode.
Ministrul Transporturilor a mai spus că este luată în calcul finanțarea oferită de SUA pentru tronsoanele Arad-Oradea și Lugoj-Calafat.
Ucraina Oficialul a respins ideea care a circulat în spațiul public, că traseul acestei autostrăzi pan-europene ar urma să treacă prin Ucraina: „Am văzut oameni care s-au poziționat corect și oameni care au tras o linie imaginară de la Constanța la Gdansk prin Ucraina și au zis ăsta e coridorul”.
„Traseu prin Ucraina nici vorbă. Această Inițiativă a celor Trei Mări este a unor state toate UE. Ucraina sigur că vrea să se alăture, dar proiectul agreat este cel prin România. Iar motivarea strategică a NATO este clară, autostrada trebuie să fie pe teritoriul NATO și UE. Nu poate NATO să își mute trupele prin Ucraina, Rusia ar sări în sus”, a explicat Mihai Alexandru Crăciun pentru Europa Liberă.
Ucraina a lansat într-adevăr planuri pentru a se lega cu ramuri de șosea de traseul autostrăzii Via Carpatia, încă din 2017, și a semnat chiar un memorandum cu Polonia în acest sens.
Calea ferată care să conecteze România cu Ungaria și Bulgaria
Un alt proiect lansat tot în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și revenit în atenție acum, cu ocazia acordului de finanțare cu SUA, se referă la calea ferată Rail2Sea și presupune, pentru România, reabilitarea infrastructurii feroviare existente deja.
„Practic, România are mai multe opțiuni de trasee. Unul ar fi să se intre în România din Ungaria pe la Episcopia Bihor, ceea ce i-ar permite României să folosească banii americani pentru a reabilita și electrifica linia Oradea-Cluj-Teiuș. Linia de la Curtici e prinsă în finanțarea europeană. O altă posibilitate este reabilitarea căii ferate Timișoara-Craiova, apoi conexiunea la Calafat. Acel pod de la Calafat este gata de 5-6 ani și este neconectat, o cale ferată distrusă și un drum național, deși este un coridor principal de legătură spre Grecia”, explică Mihai Alexandru Crăciun, de la Asociația „Construim România”.
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a vorbit miercuri, la Hotnews, și despre planurile luate în calcul pe partea feroviară, care implică posibila finanțare împrumutată de la SUA: „Vorbim despre coridorul Constanța-București, finalizat, București-Predeal, finalizat, Predeal-Brașov am reușit să semnăm contractul pentru cei 26 de kilometri realizarea documentației, Brașov-Sighișoara, semnat contract, Sighișoara -Coșlariu, realizat. Și aici avem două ramificații. Coridorul de la Coșlariu până la ieșirea spre Ungaria, până la Curtici, respectiv ceea ce noi ne dorim, să realizăm legătura între Coșlariu și Cluj Napoca și mai departe Cluj-Napoca-Episcopia Bihor pentru că acesta este cel mai scurt traseu posibil”.
Importanța acestor proiecte majore de infrastructură este nu doar economică, explică analistul economic Aurelian Dochia: „Ar avea repercusiuni majore pentru România, și din punct de vedere economic, dar și pentru integrarea europeană, securitate, relația cu SUA”.
Totuși, ele trebuie să treacă stadiul de desene frumoase pe hârtie și să devină realitate, crede fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu: „Deocamdată lucrurile sunt pe hârtie și traversează mai multe țări. Lucrurile trebuie puse cap la cap. Strategic este important, m-aș bucura să lucrăm din ce în ce mai mult împreună, dar să și executăm”.
Facebook Forum