PNL, USR-PLUS și UDMR au finalizat formula de guvernare după opt ore de negocieri dure. În centrul bătăliei au fost banii și puterea. Și chiar dacă nu există un câștigător clar, fiecare partid a urmărit ținte precise din Parlament și Guvern. Dan Barna și Ludovic Orban, secondați de echipele de negociere, și-au jucat și propriile cărți pentru viitorul lor politic. Din postura celui mai mic partener din Coaliție, UDMR și-a dovedit încă o dată experiența politică și a obținut ministere importante.
PNL va avea premierul, 9 ministere și președinția Camerei Deputaților, USR-PLUS a obținut 6 ministere, un vicepremier, plus șefia Senatului, iar UDMR va controla trei ministere și va avea un vicepremier.
Florin Cîțu s-a asigurat în urma negocierilor de vineri că va fi desemnat premier de președintele Iohannis, după ce a obținut sprijinul coaliției de dreapta. De altfel, aceasta a fost condiția impusă de președinte pentru nominalizarea viitorului prim-ministru. Florin Cîțu a rezistat astfel atacului venit din partea lui Ludovic Orban, care a forțat pe ultima sută de metri o revenire în fruntea executivului.
Dar Orban și-a atins totuși obiectivul anunțat imediat după alegeri: funcția de președinte al Camerei Deputaților. Poziția îi conferă câteva avantaje majore liderului PNL. Mandatul din Parlament este pe termen lung, comparativ cu o funcție în Guvern, pentru că președinții Camerelor Deputaților rezistă tradițional mai ușor crizelor politice.
Calculul politic arată că Ludovic Orban are garanția că nu va fi schimbat în următoarele șase luni sau peste un an, cum se putea întâmpla în cazul în care ajungea la Palatul Victoria. Din Parlament poate negocia o majoritate și susținere pentru PNL în momentele -cheie și are un cuvânt greu de spus în votul privind diferite proiecte de lege. Poziția de la Camera Deputaților reprezintă un pol de putere din care Ludovic Orban se poate manifesta activ în pregătirea Congresul PNL de anul viitor.
Dan Barna a obținut funcția de vicepremier și vrea să coordoneze toată zona de fonduri europene. Liderul USR nu a luat încă o decizie dacă va prelua și ministerul Fondurilor Europene, dar surse din USR au declarat pentru Europa Liberă că sunt șanse mari ca Barna să rămână doar în rolul de vicepremier care coordonează politica României privind fondurile europene. Din această poziție va avea un cuvânt de spus și în Guvern, dar va aloca timpul necesar și luptei interne din USR-PLUS. Anul viitor, USR-PLUS urmează să aibă Congres pentru desemnarea liderului.
Cum au decurs negocierile: nervi și tensiune pentru 4 litere care valorează 30 de miliarde de euro
USR-PLUS a deblocat negocierile pentru formarea noului guvern când a fost de acord să accepte ca PNL să preia funcția de premier și președinte al Camerei Deputaților. În schimbul acestei cedări, USR-PLUS a dorit să obțină mai multe ministere sau ministere cu un potențial ridicat din perspectivă financiară.
Din startul negocierilor, ținta USR – PLUS a pus ținta pe câteva poziții importante: Transporturi, Justiție, Dezvoltare, Fonduri Europene și Finanțe. Plus o paritate cu PNL la împărțirea ministerelor, după ce a cedat șefia Camerei Deputaților. Prima formă de acord a vizat 8 ministere pentru PNL, 7 pentru USR și trei pentru UDMR.
În centrul preocupărilor USR-PLUS au stat patru litere: PNRR. Un program de 30 de miliarde de euro. Planul Național de Redresarea și Reziliență a fost subiect de dezbateri aprinse mai bine de două ore. Liberalii au dorit ca acest program să fie coordonat de Ministerul de Finanțe sau de cel al Fondurilor Europene. S-a pus problema ca el să fie și sub ministerul Dezvoltării. Concluzia finală a fost ca PNRR să rămână la Ministerul Fondurilor Europene, iar ministerul a fost obținut de USR-PLUS, după ore întregi de ceartă, nervi și tensiune.
„A fost o cheie importantă în negocierile de astăzi”, au declarat surse participante la întâlnire.
Prețul plătit de USR-PLUS pentru această victorie a fost renunțarea la Ministerul Dezvoltării.
Un alt tandem în cadrul negocierilor a fost legat de Ministerul de Finanțe și Ministerul Justiției. Florin Cîțu, actualul ministru de finanțe, nu a dorit ca acest minister să plece de la PNL, deoarece vrea să aibă un apropiat în fruntea Finanțelor. În acest context, USR-PLUS a obținut ministerul Justiției, mai ales că ei și-au creat un brand de partid în această zonă după promovarea inițiativei „Fără penali în funcții publice”.
Ministerul Transporturilor a reprezentat o altă țintă pentru cei din tabăra USR, care aveau deja un nume pregătit pentru conducerea ministerului. Același lucru s-a petrecut în cazul ministerului Sănătății, revendicat de data aceasta de PLUS.
Celelalte două ministere obținute de USR-PLUS au fost Economia, dar fără Energie și Comunicații, Digitalizare și Cercetare.
USR-PLUS a renunțat la poziția inițială de a avea șapte ministere pentru a putea obține pozițiile dorite: Justiție, Transporturi, Fonduri Europene și Sănătate.
Surse din USR-PLUS au declarat pentru Europa Liberă că pentru ocuparea acestor funcții există câteva nume favorite:
- Vicepremier – Dan Barna (USR)
- Ministerul Transporturilor – Cătălin Drulă (USR)
- Ministerul Fondurilor Europene – Cristian Ghinea (USR)
- Ministerul Sănătății – Vlad Voiculescu – (PLUS)
- Ministerul Economiei – Claudiu Năsui – (USR)
- Ministerul Justiției – Stelian Ion (USR) / Dragoș Tudorache (PLUS)
- Ministerul Comunicațiilor și Cercetării – Ciprian Teleman (PLUS)
- Președintele Senatului – Anca Dragu (PLUS)
Toate aceste nume urmează să intre în discuția forurilor de conducere internă pentru a se lua o decizie finală, excepție făcând poziția de vicepremier a lui Dan Barna.
PNL, între revolta internă și pretențiile lui Klaus Iohannis
PNL a venit la negocierile de la Vila Lac din postura partidului care deținea toate ministerele, iar sentimentul multor liberali a fost că se fac prea multe concesii în fața celor de la USR-PLUS.
Mai multe ministere -cheie din CSAT și apropiate de președintele Klaus Iohannis au trebuit să fie apărate din start de Ludovic Orban în cadrul negocierilor. Ministerul Apărării, ministerul de Interne și cel de Externe au fost protejate de PNL pentru a da satisfacție cerințelor venite de la Palatul Cotroceni.
În cazul „ministerelor cu bani”, după cum au fost numite în cadrul negocierilor, PNL a obținut Finanțele, la dorința expresă a lui Florin Cîțu, dar și ministerele Energiei și Agriculturii. Liberalii și-au asumat și trei ministere cu impact social: Muncă, Cultură și Educație.
Marea pierdere pentru PNL o reprezintă ministerul Dezvoltării, dar surse liberale au precizat pentru Europa Liberă că au preferat să ofere acest minister UDMR decât să-l dea celor de la USR-PLUS.
Ludovic Orban a obținut funcția de președinte al Camerei Deputaților, funcția de premier pentru Florin Cîțu, dar și nouă ministere. Cu toate acestea, chiar în timpul negocierilor au fost primite semnale din partea unor lideri și șefi de filiale că „sunt cedate prea multe poziții în fața celor de la USR-PLUS”. Negocierile au fost întrerupte de mai multe ori din cauza încercărilor de a găsi o formulă de Guvern care să mulțumească cât mai mulți lideri din PNL.
Un exemplu: pentru a se lua decizia finală unde ajunge PNRR, a fost nevoie ca negocierile să fie blocate și să aibă loc o discuție doar între președinții partidelor.
Partidul l-a criticat pe Ludovic Orban și i-a reproșat că renunță la prea multe ministere pentru a obține pentru sine funcția de președinte al Camerei Deputaților. După negocierile de la Vila Lac, a avut însă o ședință a liberalilor la sediul din Modrogan. Aici, din nou, mai mulți lideri au reproșat modul în care a condus Ludovic Orban negocierile și faptul că a obținut prea puțin pentru PNL. Cele mai multe reproșuri au fost făcute de liderii filialelor din Transilvania, care au fost nemulțumiți că miniștri considerați performanți de PNL, precum Lucian Bode sau Marcel Boloș nu se regăsesc în viitoarea formulă de guvern.
Variante de lucru pentru pozițiile PNL:
- Premier – Florin Cîțu
- Ministerul Apărării: Nicolae Ciucă
- Ministerul de Externe: Bogdan Aurescu
- Ministerul de Interne: Rareș Bogdan (cere garanții pentru a renunța la poziția de la Bruxelles / Laurențiu Leoreanu
- Ministerul de Finanțe: Sebastian Burduja / Ionel Dancă (dorit de Ludovic Orban
- Ministerul Educației: Raluca Turcan (pierde funcția de vicepremier) / Sorin Câmpeanu
- Ministerul Energiei: Virgil Popescu
- Ministerul Muncii: Violeta Alexandru
- Ministerul Culturii: se va schimba actualul ministru, se caută o variantă
- Ministerul Agriculturii: Adrian Pintea / Emil Dumitru
- Președintele Camerei Deputaților: Ludovic Orban
Pozițiile lui Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă reprezintă decizii luate deja în interiorul PNL.
UDMR tace și face. Experiența i-a adus ministere importante
UDMR nu a fost un jucător vocal în timpul negocierilor, dar a câștigat trei ministere importante: Dezvoltare, Mediu și Tineret și Sport. Obținerea ministerului Dezvoltării a fost un compromis făcut de PNL și USR-PLUS, după ce UDMR a plusat și le-a transmis colegilor de coaliție că nu se va mulțumi doar cu Mediul și Cultura.
Ludovic Orban a înțeles că cei de la UDMR reprezintă un partener cu care se poate înțelege mai ușor în viitor și a fost de acord ca ministerul care împarte banii către primării să ajungă la UDMR. USR-PLUS a zis da acestei împărțiri după ce se decisese deja că PNRR va rămâne la Ministerul Fondurilor Europene.
Variante pentru Ministerele UDMR:
- Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila
- Ministerul Mediului: Tanczos Barna / Korodi Attila
- Ministerul Tineretului și Sport: se caută un nume
Cele trei partide vor relua sâmbătă negocierile pentru stabilirea modului în care se vor împărți secretarii de stat și șefii de agenții. La negocierile de ieri de la Vila Lac s-a stabilit că PNL va conduce Secretariatul General al Guvernului, UDMR va avea secretarul general adjunct, iar șeful Cancelariei va fi dat de USR-PLUS.
Facebook Forum