Până atunci ar urma să beneficieze de vaccin personalul medical din prima linie, alte categorii profesionale expuse și segmentul de populație vârstincă sau cu afecțiuni cronice.
„Etapa a doua a campaniei de vaccinare estimăm că poate să înceapă din a doua jumătate a lunii, după 15 ianuarie. În acel moment vom începe cu persoanele care sunt internate în centrele medico-sociale. La acest moment sunt 1.884 de centre, unde sunt internate aproape 40.000 de persoane, iar vaccinaarea personalului se va efectua prin echipe mobile. În ceea ce privește dimensiunea persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu vârsta peste 60 de ani și persoane cu boli cronice. Se mai adaugă un număr de circa 1,5 milioane de persoane care deservesc activități esențiale”, a transmis medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.
Campania pornită cu festivism european la final de an a semănat cu un Revelion. Duminică. 27 decembrie. Ora 09.00. Ziua „V”. Majoritatea țărilor membre au început atunci concomitent vaccinarea, cu prime tranșe (simbolice) furnizate sub coordonarea Uniunii Europene, care a negociat în bloc achizițiile și a repartizat dozele în funcție de dimensiunea populațiilor.
Între timp în România a ajuns a treia tranșă de 150 de mii de doze, iar până la sfârșitul lui ianuarie se estimează că vor ajunge în total 600 de mii de doze.
Serul ar urma să fie administrat în cele aproape o mie de centre create, însă, admit autoritățile sanitare, ritmul de livrare a dozelor va decide în mod direct când ne vom putea vaccina.
„În ceea ce privește etapa a treia de vaccinare, estimăm că începutul lunii aprilie este un termen realist pe care îl putem lua în calcul, însă trebuie să înțelegem că practic folosim acest termen de estimare, întrucât momentul de început al vaccinării pentru această categorie practic este influențat de ritmul de livrare a dozelor de vaccin și nu de capacitatea de vaccinare”, a concluzionat Valeriu Gheorghiță.
Multe țări iau în calcul amânarea celei de-a doua doze
După Marea Britanie și Danemarca, Germania a anunțat la rându-i că ia în considerare amânarea celei de-a doua doze a vaccinului Pfizer, așa numitul rapel.
Danemarca se gândește la o întârziere de până la șase săptămâni între prima și a doua doză de vaccin.
Germania va apela la o comisie independentă care să stabilească cât de oportună este o astfel de decizie, din moment ce producătorii singurului vaccin folosit în Europa (miercuri a fost avizat și vaccinul Moderna) avertizează că o decalare a administării serului peste termenul limită de 21 de zile poate duce la lipsa unui răspuns imun.
„Siguranța și eficacitatea vaccinului nu au fost evaluate pe diferite scheme de dozare, deoarece majoritatea participanților la studiu au primit a doua doză în intervalul specificat în studiile clinice (...) Nu există date care să demonstreze că protecția după prima doză este susținută după 21 de zile”, au transmis Pfizer și BioNTech.
Scenariile merg până la a transforma fiolele, din cinci doze, în șase, prin redistribuirea conținutului.
În Statele Unite se ia în calcul administrarea unei jumătăți din doza fabricată de Moderna.
La fel ca în timpul pandemiei de gripă porcină din 2009, guvernele naționale sunt sub o presiune publică uriașă, iar valul negaționist pare, din nou, tot mai greu de stăvilit.
În context, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) transmite că cele două doze de vaccin ar trebui administrate la 21-28 de zile distanță și că orice amânare ar trebui decisă în situații excepționale. În mod diplomat însă, consultații OMS evaluează că țările ar trebui să aibă spațiu de manevră și să poată lua inclusiv decizii drastice în situația în care cererea actuală de vaccin depășește producția și resursele existente.
Situația devine și mai complicată odată cu apariția mutațiilor. Cercetătorii nu au confirmat oficial că o tulpină nouă ar diminua efectul vaccinului, dar sunt îngrijorați de tuplina sud-africană. Există de asemenea temeri că vaccinarea parțială a populației și accelerarea ratei de contagiere ar putea provoca mutații mult mai grave.
România nu se gândește, deocamdată, la amânarea celei de-a doua doze de vaccin
Contactat de Europa Liberă, medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, spune că la acest moment România nu ia în calcul opțiunea de a amâna administrarea celei de-a doua doze.
Anterior, el explicase că autoritățile de la București urmăresc recomandările pe care le face în domeniu Agenția Europeană a Medicamentului, în autorizarea de punere pe piață.
“Studiile clinice au arătat că nivelul de anticorpi protectori se formează în urma vaccinului și a rapelului, cel puțin pentru Pfizer și Moderna. Scopul final e să ai nivel de anticorpi protectori, nu să ai un anumit nivel de anticorpi. Am înțeles de ce ar proceda unele țări astfel. Pentru că nu există suficiente doze sau suficient timp pentru a administra vaccinul la cât mai multă lume. Dar decât să faci multe doze și practic să nu creezi protecție, mai bine mergem cu etapizarea și prioritizarea vaccinării, acolo unde e necesar. Cu doza totală”, crede medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, din Timișoara.
El compară administrarea unei singure doze cu nerespectarea unui prospect pentru un medicament. Mai mult:
“Dacă avem o contaminareeste intensă, atunci apar mai multe tuplini. Și pot apărea mutații care să fie legate și de vaccin”, confirmă la Europa Liberă medicul Virgil Musta. Este printre argumentele pe care specialistul român le aduce în favoarea unei vaccinări complete.
“ În continuare trebuie căutate și menținute măsurile de prevenție. Cele trei reguli de aur: purtarea măștii, distanțarea fizică și igiena”, conchide medicul Virgil Musta.
