Linkuri accesibilitate

#10Întrebări. Buget 2021 | Economistul Ionuț Dumitru: Este obligatoriu să reducem deficitul


Economist-Sef al Raiffeisen Bank, profesorul universitar Ionuț Dumitru

Guvernul României propune pentru 2021 un buget care a creat deja nemulțumiri: în coaliție, în sectorul public, în rândul categoriilor celor mai afectate de pandemie și, în mod firesc, în opoziția politică.

Bugetul ajunge în dezbaterea Parlamentului cu o propunere de deficit de 7,16% din Produsul Intern Brut (PIB) și cu estimarea de creștere economică plasată la 4,3%.

Economistul-Șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliul Fiscal, a explicat la Europa Liberă că deși Guvernul propune un buget care poate începe procesul de consolidare fiscală, există încă probleme majore de colectare a veniturilor sau de lipsă de realism în estimarea că ajustarea fiscală poate fi făcută doar prin reducerea cheltuielilor.

Economia României, în absența unei crize majore, are însă perspective bune în 2021, estimează Ionuț Dumitru. Dar ea are însă nevoie și de rezolvarea unor crize structurale adânci și de revizuirea multor politici care îi subminează eficiența.

1. Cum caracterizați, în termeni generali, bugetul propus de Guvern pentru 2021?

Aș spune că e un buget care începe procesul de consolidare fiscală. Trebuie spus că noi pornim de la un deficit bugetar foarte mare, aproape 10% din PIB anul trecut, mai precis 9,8% din PIB. Și este absolut obligatoriu să reducem acest deficit bugetar rapid. Comisia Europeană ne-a cerut să reducem deficitul sub 3% până în 2024 și Guvernul pare că și-a făcut un asemenea plan. Anul acesta scade cu un punct și ceva, doi și ceva la sută din PIB pe standarde cash, un punct și ceva pe standarde europene. E un prim pas, aș spune. Principalele măsuri sunt legate de înghețarea salariilor și a pensiilor. Ele aduc cea mai mare parte a acestei reduceri a deficitului bugetar, însă aș spune că mai e mult până departe. Dacă ne uităm la ținta de 7,16 % din PIB deficit bugetar pe standarde naționale, standarde cash anul acesta, până la 3% mai e cale lungă. Și în anii următori va mai trebui să ajustăm deficitul și chiar semnificativ, chiar mai mult decât anul acesta".

2. Dar cel puțin acest acest 7,16 %, vi se pare o țintă realizabilă în 2021?

Dacă lucrurile nu se mai deteriorează subit și nu mai avem vreun val de contagiune, cred că avem perspective economice relativ bune să revenim pe creștere economică

Date fiind informațiile pe care le avem acum, pentru că trebuie spus: lucrurile sunt destul de fluide încă, avem încă incertitudini mari la orizont, se vede o oarecare speranță pentru că a apărut vaccinul și există o perspectivă ca lucrurile să se mai normalizeze. Dar persistă niște riscuri destul de mari. După informațiile pe care le avem acum, aș spune că estimarea veniturilor și cheltuielilor bugetare e destul de realistă. Pe venituri poate cam conservatoare mai ales în condițiile în care, cel mai probabil, creșterea economică va fi semnificativ mai mare decât a luat în calcul Guvernul. Acesta a luat 4,3% proiecție de creștere economică, noi aveam la bancă 4,2 până nu demult, după cifrele din trimestrul 4, care au fost spectaculoase, aș spune, noi ne-am revizuit prognoza la 5,2 și aș spune că e chiar ’conservatoare’. Deci dacă lucrurile nu se mai deteriorează subit și nu mai avem vreun val de contagiune, să trebuiască să luăm din nou restricții, la noi sau prin alte țări din Europa, cred că avem perspective economice relativ bune anul acesta să revenim pe creștere economică, cu un impact pozitiv și asupra veniturilor bugetare."

3. A fost ridicată această problemă a veniturilor și de Consiliul Fiscal. Pe ce se bazează estimările Guvernului?

Nu e realist să credem că această reducere a deficitului se poate face doar reducând cheltuielile ca procent din PIB.

Problema majoră legată de venituri nu e neapărat anul acesta, ci din perspectiva pe termen mediu. Pentru că vorbeam de reducerea deficitului bugetar de la 9,8% din PIB anul trecut, la sub 3% în 2024 și dacă ne uităm pe proiecția Guvernului, pentru că a publicat și Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, adică au proiecții până în 2024, intenția pare a fi, dacă e o intenție serioasă, să realizăm în totalitate această ajustare. Nu e realist să credem că această reducere a deficitului se poate face doar reducând cheltuielile ca procent din PIB. De exemplu proiecția de cheltuieli de personal, și anul acesta s-au înghețat cheltuielile de personal, în termeni nominali e cam aceeași sumă de anul trecut. Ei, în proiecția bugetului și în 2022 e aceeași sumă! Chiar și în 2023 și în 2024 e o sumă doar sensibil mai mare nominal. Ca procent din PIB, evident PIB-ul crescând, procentul din PIB scade mult, dar nu cred că e fezabil să credem că 4 ani de zile de acum încolo, anvelopa de cheltuieli de personal în sectorul public rămâne înghețată. Nu cred că putem face lucrul ăsta. E nevoie și de măsuri care să își aducă și o mai bună colectare a veniturilor."

4. Și Consiliul Fiscal menționează această nevoie de o mai bună colectare, de reducere a evaziunii, teme vechi în dezbaterile despre buget din România, există vreun semnal că, de data aceasta, se va schimba ceva în privința colectării veniturilor?

E obligatoriu să reușim să colectăm mai bine. Avem cele mai mici venituri bugetare din Europa ca procent din PIB.

„E obligatoriu să reușim să colectăm mai bine. Noi colectăm astăzi undeva la 27% din PIB din taxe și impozite, așa-numitele venituri fiscale, față de o medie europeană de 40%. Oricum ne-am compara cu alte țări din Europa, chiar țări similare nouă, nu cele mai dezvoltate, degeaba vrem autostrăzi, școli, spitale când ai venituri fiscale de 27% din PIB. Diferența e colosală față de media europeană. De aceea avem și cheltuieli mici, de exemplu în educație. S-au făcut niște pași în privința colectării, s-a discutat mult în ultima perioadă de facturarea electronică, de conexiunea electronică între contribuabili și ANAF, dar mai sunt mulți pași de făcut. Sperăm că vom finaliza această digitalizare a ANAF, pentru că despre aceasta vorbim. Doar făcând conexiunea în timp real între contribuabil și autoritatea fiscală, țările din jurul nostru, Polonia, Ungaria au obținut plusuri foarte mari la colectare. Într-un interval relativ scurt, de doi-trei ani de zile au obținut câteva procente din PIB în plus. La noi, din păcate, tot discutăm de lucrul ăsta de mulți, mulți ani. Am avut și un program cu Banca Mondială, la care guvernul anterior a renunțat în mod inexplicabil în 2018. Senzația mea e că până acum nu a fost voință politică să facem această digitalizare, pentru că, trebuie spus, sunt implicații majore la digitalizare. În primul rând, evaziunea fiscală, clar, are și niște implicații politice probabil. Evazioniștii au și conexiuni cu lumea politică."

5. În acest context, care e totuși cea mai mare provocare pentru următorul an din punct de vedere bugetar?

Sunt peste 400.000 de angajați în construcții care nu plătesc niciun leu la contribuțiile de sănătate.

„Cea mai mare provocare va fi menținerea acestui pas de ajustare a cheltuielilor ca procent din PIB. Anul acesta, înghețarea salariilor probabil că e posibilă, pentru că venim după o perioadă destul de lungă în care salariile din sectorul public au crescut foarte repede, dar nu putem menține acest ritm de reducere a cheltuielilor ca procent din PIB, în special a cheltuielilor salariale și în anii următori. Și anul acesta va fi foarte greu. Deja partenerii sociali protestează. Deci nu pot să îmi imaginez că patru ani de zile am ține cheltuielile de personal înghețate. Nu cred că e posibil. Va trebui să apelăm și la alte resorturi. Trebuie să ne uităm la toate capitolele de cheltuieli. Iar în privința veniturilor nu doar colectarea e o problemă. Trebuie să revizuim și Codul Fiscal pentru că are foarte multe scăpări în termeni de tratamente preferențiale, reduceri, regim preferențial de taxare. Sunt multe domenii în care nu avem deloc impozit pe venit. IT, construcții, nu avem CASS (contribuţia de asigurări sociale de sănătate) deloc în construcții, de exemplu. Sunt peste 400.000 de angajați în construcții care nu plătesc niciun leu la contribuțiile de sănătate. Dar totuși sunt asigurați. Nu e normal. Sau impozitul pe venit de 10% e cel mai mic din Europa, dar ,cu toate acestea, avem categorii sociale întregi care nu plătesc nimic. Nu mai zicem de cei care muncesc la negru, care chiar nu plătesc absolut nimic și sunt un milion și jumătate de oameni!"

6. Care e cel mai mare efect al pandemiei asupra bugetului? Unde trebuie să ne uităm când vom vedea evoluțiile de sănătate publică din lunile următoare?

„În veniturile bugetare vom resimți relativ rapid dacă lucrurile se deteriorează sau se îmbunătățesc. Dacă economia, așa cum credem în momentul de față, va reveni pe o creștere economică destul de puternică, 5,2% să zicem, veniturile bugetare ar trebui să crească destul de rapid. Ar trebui să avem venituri mai mari decât am bugetat și asta trebuie văzut, în execuție, cum se mișcă veniturile, cum evoluează veniturile și asta ne va da indicii destul de clare în ce direcție mergem cu economia. La cheltuieli trebuie să ne uităm la aceste pachete de sprijin, la piața muncii. Mai sunt în continuare eforturi bugetare destul de mari care afectează cheltuielile, dar și veniturile, pentru că ne aducem aminte că și anul trecut au fost niște facilități fiscale. Și acestea vor fi de urmărit."

7. Din perspectivă europeană, unde ne plasează acest buget?

„Anul trecut am avut unul dintre cele mai mare deficite din Europa. Din păcate, noi am intrat în criza aceasta cu un handicap foarte mare. În 2019 România a avut un deficit de 4,4% din PIB, cel mai mare din Europa, în timp ce alte țări, și nu doar Germania, dar și Bulgaria sau Cehia aveau chiar surplusuri bugetare. Evident că în 2020 deficitele au crescut peste tot, dar noi am ajuns la 9,8 și pentru că am avut un punct de pornire nefavorabil. Plătim tribut, am plătit anul trecut și vom plăti și în continuare, plătim pentru greșelile anilor 2015 – 2019, când au crescut deficitele foarte mult fără să fie cazul. Noi am crescut salarii, pensii și ne-am lăsat dezarmați în fața șocului pandemiei. Avem o poziție fiscală mult mai fragilă decât media europeană, suntem singura țară din Europa în procedura de deficit excesiv, și avem și o componentă structurală mare în acest deficit. Alte țări au făcut deficite mari în 2020 pentru că și-au ajutat economiile. Noi nu am făcut deficitul de 9,8% în principal pentru că am stimulat economia, ci pentru că am avut o 'zestre’ foarte nefavorabilă. Deficitul nostru are cauze structurale: cheltuieli sociale foarte mari, pe care le-am acumulat în anii anteriori. Asta ne diferențiază de Europa. Europa, dacă revine pe creștere, deficitul va scădea foarte repede. La noi nu are cum să scadă pentru că e creat de creșterile de salarii și pensii din 2015 – 2019.

8. Vineri, la aprobarea proiectului în Guvern, premierul Cîțu a anunțat că Ministerul Sănătății și cel al Transporturilor vor primi niște bani în plus, din fondul de rezervă. Ce semnal transmite acest lucru? Folosim deja fondul de rezervă nu pentru urgență, ci pentru investiții.

„Acest fond de rezervă are ca destinație legală cheltuielile neprevăzute. Bani la care poți apela în situații de urgență. Din păcate acest fond, care are o sumă consistentă la începutul anului, mai e alimentat și în cursul anului și devine ca un buget paralel din care se fac alocări discreționare, prin ordonanțe de urgență. Ar trebui să fie un fond mic, pentru cheltuieli neprevăzute, nu pentru investiții. Investițiile nu sunt cheltuieli de urgență."

9. Dacă ar mai fi să se schimbe ceva major în Parlament, în ce zonă a bugetului s-ar putea petrece acest lucru?

Trebuie să reducem mult, iar 2024 e an electoral, nimeni nu va mai face ajustare bugetară.

„Loc de creșterea deficitului clar nu mai este. Aș putea recomanda, așa cum spuneam mai devreme, cel mai probabil economia va evolua mai bine decât așteptările, ceea ce înseamnă că veniturile vor fi mai mari. Aș utiliza acele plusuri potențiale de venituri, dacă se vor materializa, pentru a reduce deficitul și a nu cheltui mai mult. Trebuie să reducem mult, iar 2024 e an electoral, nimeni nu va mai face ajustare bugetară în 2024, deci mai avem doar 2023 și 2024 pentru această ajustare. Chiar dacă pe măsură ce se apropie anul electoral apetitul de mai face ajustări scade. Mai degrabă ar trebui făcută o ajustare bugetară acum, la începutul intervalului."

10. La un an de declanșarea pandemiei de COVID-19, care sunt perspectivele economice ale României?

Sunt probleme mari în continuare, dar dacă ne uităm la cifrele agregate, per total economie, aș spune că avem motive de optimism.

Acum un an perspectivele erau foarte sumbre. La momentul respectiv toată lumea era panicată, nu știam încotro mergem. În momentul de față, deși avem încă multe incertitudini, sunt lucruri dătătoare de speranță. Vaccinul acesta despre care discutăm e unul din reperele la care mă gândesc. Și deși noi avem multe discuții, local, în România, de multe ori sterile, dacă ne uităm pe cifre, la rece, noi stăm foarte bine, foarte ca țară la vaccinări. Suntem în top 10 la nivel global, în top trei la nivel european. Noi ne văităm, dar pe cifre nu stăm rău, și asta îmi dă încredere. Stăm și la nivel de vaccinare mai bine decât alte țări din Europa. Chiar și la nivel de locuri de muncă nu stăm așa rău. A crescut șomajul, dar nu atât de mult cât se așteptau specialiștii. În ultimele luni e chiar scădere pe rate de șomaj. Sigur, cu stimulentele din partea statului, dar mie mi se pare că e o performanță că nu am asistat la o deteriorare masivă a pieței forței de muncă. Dacă ne uităm la masa salarială, un indiciu important și dătător de speranță, care evident e principalul factor pentru cerere, oamenii consumă dacă au bani, masa salarială, deși a scăzut în perioada aceea de închidere a economie, martie – aprilie anul trecut, până la finalul anului nu doar am recuperat toate pierderile ci, chiar ajustat și cu inflația, venitul disponibil agregat din economie e mai mare decât înainte de pandemie. Evident că sunt diferențe foarte mari între sectoare, în HoReCa sunt probleme mari în continuare, dar dacă ne uităm la cifrele agregate, per total economie, aș spune că avem motive de optimism. Veniturile disponibile și-au revenit în totalitate și chiar sunt mai mari decât înainte de criză. Eu cred că problema majoră în momentul de față e perspectiva sectorială. De aceea măsurile trebuie foarte bine țintite acolo unde sunt cele mai mari probleme și trebuie ajutați acei agenți economici care au și șanse de supraviețuire. Nu toate afacerile își vor reveni. Dar lucrurile de mai sus îmi dau speranțe că economia își va reveni destul de bine anul acesta. Dacă nu va mai fi vreun accident, o nouă tulpină, o nouă contagiune, cel mai probabil scenariu în momentul de față este ca lucrurile să se normalizeze.

Ionuț Dumitru, este, din 2005, Economist-Șef al Raiffeisen Bank. Este doctor în finanțe și profesor universitar la Academiei de Studii Economice București. Timp de 9 ani, din 2010 până în 2019, a fost președinte al Consiliului Fiscal.
Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG