Vladimir Putin a autorizat personal o operațiune secretă de spionaj pentru a sprijini un Donald Trump „instabil mental” în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, în timpul unei sesiuni închise a consiliului de securitate național al Rusiei, conform unui document atribuit Kremlinului și consultat de The Guardian.
Ședința, la care au participat Vladimir Putin, șefii serviciilor secrete și miniștrii de resort, a avut loc pe 22 ianuarie 2016 și la ea s-a stabilit cum anume va contribui Casa Albă, condusă de Trump, la asigurarea obiectivelor strategice ale Moscovei, printre care „turbulența socială” din SUA și o slăbire a poziției de negociere a președintelui american.
Cele trei agenții de spionaj din Rusia au primit ordin să găsească modalități practice de a-l sprijini pe Trump, printr-un decret care pare să poarte semnătura lui Putin.
În acest moment, Trump era lider în cursa de nominalizare a unui candidat din partea partidului republican. Un raport pregătit de departamentul de experți al lui Putin a recomandat Moscovei să folosească „toată forța posibilă” pentru a asigura victoria lui Trump.
Se crede că agențiile occidentale de informații cunosc aceste documente de câteva luni și le-au examinat cu atenție. Documentele, consultate de Guardian, par să reprezinte o scurgere de informații serioasă și extrem de neobișnuită din interiorul Kremlinului.
The Guardian le-a arătat documentele unor experți independenți care spun că par a fi autentice. Detaliile întâmplătoare au acuratețe iar tonul și registrul în care sunt scrise sunt în concordanță cu gândirea în termeni de securitate a Kremlinului.
Replica Kremlinului
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat joi dimineață pentru The Guardian că ideea că liderii ruși s-au întâlnit și au fost de acord să-l susțină pe Trump la o întrunire de la începutul anului 2016 este „o mare ficțiune”.
Raportul - „Nr. 32-04 \ vd” - este clasificat ca secret.
Se spune că Trump este „cel mai promițător candidat” din punctul de vedere al Kremlinului. Cuvântul în rusă este „de perspectivă”.
Există și o scurtă evaluare psihologică a lui Trump, descris ca un „individ impulsiv, instabil mental și dezechilibrat care suferă de un complex de inferioritate”.
Există, de asemenea, o confirmare a faptului că Kremlinul deține un „kompromat” (dovadă materială de compromitere a unui politician, om de afaceri sau figură publică – în argoul serviciilor secrete ruse) despre viitorul președinte, colectat – spune documentul citat - din „vizitele neoficiale ale lui Trump pe teritoriul Federației Ruse”.
Documentul se referă la „anumite evenimente” care au avut loc în timpul călătoriilor lui Trump la Moscova.
Membrii consiliului de securitate sunt invitați să găsească detalii în anexa cinci, la paragraful cinci, se arată în document. Dar nu este clar ce conține anexa.
„Este extrem de necesar să folosim toată forța posibilă pentru a facilita alegerea sa (a lui Trump) în funcția de președinte american”, spune documentul.
Acest lucru ar contribui la realizarea „scenariului politic teoretic” favorizat de Rusia. O victorie a lui Trump „va duce cu siguranță la destabilizarea sistemului sociopolitic al SUA” și va scoate la suprafață toate nemulțumirile ascunse, se mai spune în document.
Întâlnirea de la Kremlin
Nu există nicio îndoială că întâlnirea din ianuarie 2016 a avut loc și că a fost convocată în interiorul Kremlinului.
O fotografie oficială îl arată pe Putin în capul mesei, așezat sub un steag al Federației Ruse și un vultur cu două capete. Primul ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev, a participat și el, alături de veteranul ministru de externe, Serghei Lavrov.
De asemenea, au fost prezenți Serghei Șoigu - ministrul Apărării responsabil cu GRU, agenția de informații militare din Rusia, Mihail Fradkov - șeful de atunci al serviciului rus de informații externe SVR și Alexandr Bortnikov - șeful agenției de spionaj FSB. Nikolai Patrușev, fostul director al FSB, a participat și el în calitate de secretar al consiliului de securitate.
Potrivit unui comunicat de presă, discuția a acoperit domeniul economic și situația din Republica Moldova.
Documentul văzut de Guardian sugerează că scopul real, secret, al consiliului de securitate a fost de a discuta propunerile confidențiale elaborate de departamentul de analize al președintelui ca răspuns la sancțiunile SUA împotriva Moscovei.
Autorul apare a fi Vladimir Simonenko, funcționarul superior responsabil cu departamentul de experți de la Kremlin – care-i oferă lui Putin materiale analitice și rapoarte, unele dintre ele bazate pe informații ale serviciilor de informații străine.
Documentul arată că pe 14 ianuarie 2016 Simonenko a distribuit un rezumat de trei pagini cu concluziile și recomandările echipei sale.
Într-un ordin semnat două zile mai târziu, Putin i-a ordonat șefului de atunci al direcției sale de politică externă, Alexandr Manzoșin, să convoace un briefing cu circuit închis al consiliului de securitate națională și să studieze documentul. De asemenea, Manzoșin a primit termen de cinci zile ca să pregătească evenimentul.
Ceea ce s-a spus atunci în incinta clădirii Senatului de la etajul al doilea al Kremlinului rămâne necunoscut publicului. Dar președintele și oficialii săi de la serviciile de informații par să fi semnat un plan de intervenție în democrația SUA, justificat în termeni de autoapărare.
Obiective
Sunt menționate diferite măsuri pe care Kremlinul le-ar putea adopta ca răspuns la ceea ce consideră a fi actele ostile ale Washingtonului. Documentul face referire și la puncte slabe ale democrației americane ca: „adâncirea prăpastiei politice între stânga și dreapta”, spațiul „informației de presă” și o stare anti-establishment dezvoltată în mandatul președintelui Barack Obama.
Documentul nu o numește pe Hillary Clinton, rivala lui Trump în 2016, dar sugerează utilizarea resurselor media pentru a submina personalități politice din SUA.
Există paragrafe despre modul în care Rusia ar putea introduce „viruși mass-media” în viața publică americană care ar putea fi apoi susținuți și replicați, modificând percepția publică, în special în anumite grupuri, se spune în document.
După întâlnire, conform unui document separat, Putin a emis un decret prin care a fost instituită o nouă și secretă comisie interdepartamentală. Sarcina sa urgentă a fost realizarea obiectivelor stabilite în „partea specială” a documentului nr. 32-04 \ vd.
Membrii noului grup de lucru i-a inclus pe Șoigu, Fradkov și Bortnikov, Șoigu fiind președintele comisiei. Decretul - ukaz în limba rusă - spune că grupul ar trebui să ia măsuri împotriva SUA cât mai curând posibil. Acestea au fost justificate de nevoia de apărare a securității naționale, în conformitate cu o lege federală din 2010, 390-FZ, care permite consiliului să gestioneze politica de stat în materie de securitate.
Conform documentului, fiecărei agenții de spionaj i s-a atribuit un rol. Ministrul apărării a fost însărcinat să coordoneze activitatea subdiviziunilor și serviciilor. Șoigu a fost, de asemenea, făcut responsabil cu colectarea și sistematizarea informațiilor necesare și pentru „pregătirea măsurilor de acțiune asupra mediului informațional al obiectului” - o comandă, se pare, de a pirata țintele cibernetice americane sensibile identificate de SVR.
SVR a fost rugat să adune informații suplimentare pentru a sprijini activitățile comisiei. FSB a primit atribuții de contraspionaj. Putin a aprobat documentul din 22 ianuarie 2016, pe care cancelaria sa l-a ștampilat.
Măsurile trebuiau luate imediat după ce Putin a semnat documentul, se spune în decret. Șefilor spioni li s-a acordat puțin peste o săptămână să revină cu idei concrete, care să fie depuse până la 1 februarie.
Redactate într-un limbaj birocratic, documentele par să ofere o privire fără precedent asupra lumii de obicei ascunse a procesului decizional al guvernului rus.
Putin a negat în mod repetat acuzațiile de intervenție în democrația occidentală. Documentele par să contrazică această afirmație.
Documentul arată că președintele, ofițerii săi de spionaj și miniștrii superiori au fost cu toții implicați cât se poate de direct într-una dintre cele mai importante și îndrăznețe operațiuni de spionaj din secolul XXI: un complot pentru sprijinirea „instabilului mental” Trump pentru a accede la Casa Albă.
Iar documentul arată și traseul a ceea ce s-a și întâmplat, de fapt, în 2016.
La câteva săptămâni după ședința consiliului de securitate, hackerii GRU au atacat serverele Comitetului Național Democrat (DNC) și ulterior au lansat mii de e-mailuri private care a afectat campania electorală a lui Clinton.
Raportul văzut de The Guardian conține detalii relevante ale activității serviciilor de informații rusești, spun surse diplomatice. Schița miniaturală a personalității lui Trump este caracteristică tipului de analize făcute de agenția de spionaj de la Kremlin, care pune un mare accent în construirea profilului unui individ prin folosirea psihologiei reale cât și pe cea a codurilor.
Moscova ar câștiga cel mai mult dintr-o victorie republicană, se arată în document. Acest lucru ar putea duce la o „explozie socială” care ar slăbi puterea președintelui SUA, se mai spune în document. De asemenea, acesta vorbește despre beneficii internaționale în urma unei victorii a lui Trump. Putin ar putea să domine orice discuții bilaterale SUA-Rusia, să deconstruiască poziția de negociere a Casei Albe și să continue inițiative îndrăznețe de politică externă în numele Rusiei, se mai spune în document.
Alte părți ale raportului de mai multe pagini se referă la teme care nu au legătură cu Trump. Se spune că sancțiunile impuse de SUA după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 au contribuit la tensiunile interne. Kremlinul ar trebui să caute modalități alternative de atragere a lichidității în economia rusă, concluzionează documentul care recomandă reorientarea comerțului și a exporturilor de hidrocarburi către China. Moscova ar trebui fie să influențeze SUA și țările sale satelite, spune acesta, astfel încât să renunțe cu totul la sancțiuni sau să le mai înmoaie.
Experții confirmă documentul: reflectă realitatea
Andrei Soldatov, expert în agențiile de spionaj din Rusia și autor al The Red Web, a declarat că documentul „reflectă realitatea”. „Este în concordanță cu procedurile serviciilor de securitate și ale consiliului de securitate”, a spus el. „Deciziile întodeauna se iau așa, cu consilierii care furniează informații președintelui și apoi întreg lanțul de comandă”.
El a adăugat: „Kremlinul gestionează majoritatea acestor operațiuni. Putin le-a spus clar spionilor săi încă din 2015 că nu se poate face nimic independent de el. Nu există loc pentru acțiuni independente. „Putin a decis să fie trimise mailurile DNC furate în urma unei reuniuni a consiliului de securitate din aprilie 2016”, a spus Soldatov, citând propriile surse.
Sir Andrew Wood, fostul ambasador al Marii Britanii la Moscova și asociat la think-tank-ul Chatham House, spune că documentele „reflectă tipul de discuții și recomandări la care v-ați aștepta. Există o neînțelegere completă a SUA și a Chinei. Sunt scrise pentru o persoană (Putin) care nu crede că ar greși vreodată”.
Wood a adăugat: „N-ar avea cum să recunoască că Rusia a greșit invadând Ucraina. Raportul este pe deplin în conformitate cu genul de lucruri la care m-aș aștepta în 2016 și cu atât mai mult acum. Există o mare cantitate de paranoia. Ei cred că SUA sunt responsabile de toate. Această viziune este adânc înfiptă în sufletul liderilor Rusiei".
Trump a refuzat inițial să facă orice comentariu.
Ulterior, Liz Harrington, purtătorul de cuvânt al acestuia, a emis o declarație în numele său.
„Este dezgustător. Este o știre falsă, așa cum RUSIA, RUSIA, RUSIA au fost știri false. Sunt doar nebunii ale stângii radicale care face tot ce poate ca să-i înjosească pe toți cei care sunt de dreapta. Este ficțiune și nimeni nu a fost mai dur cu Rusia decât mine, referitor la conductă și sancțiuni. În același timp, ne-am înțeles cu Rusia. Rusia ne-a respectat, China ne-a respectat, Iranul ne-a respectat, Coreea de Nord ne-a respectat.
Și lumea a fost un loc mult mai sigur decât este acum cu o conducere instabilă mental”.
