Proiectul prezidențial „România Educată”, prezentat săptămâna aceasta, propune organizarea unui examen de admitere la liceele de top, care să se desfășoare înainte de Evaluarea Națională, pe care cei admiși să nu o mai susțină. Cum modificarea este prevăzută a intra în vigoare din 2022, discuțiile sunt încinse, iar argumentele pro și contra.
Pe fond este vorba de confruntarea a două viziuni: încurajarea și susținerea liceelor de top în organizarea examenelor de admitere, ceea ce ar putea duce la „enclave elitiste” versus egalitatea de șanse și evitarea adâncirii „segregării valorice”. Există și calea de mijloc, o combinație între cele două sisteme, formulă propusă încă de acum câțiva ani de Mircea Miclea și Daniel Funeriu.
Părinții și elevii spun un „Nu” hotărât examenului
Asociațiile părinților și ale elevilor s-au grăbit să conteste ideea, aducând argumente asemănătoare.
- În primul rând, spune Federația Națională a Părinților, susținută de mai multe asociații ale elevilor, ar fi vorba de faptul că elevii care nu vor reuși la examenul de admitere la un liceu de elită vor fi repartizați, prin sistemul de repartiție computerizată ulterior Evaluării Naționale, în licee mult sub nivelul lor de pregătire. Aceasta pentru că locurile la liceele de top se vor ocupa toate în urma examenului de admitere organizat de acestea.
Actualul sistem al Evaluării Naționale dă posibilitea mai multor opțiuni, iar elevii cu note foarte mari au șansa să „prindă” un loc la un liceu de top.
Deocamdată, proiectul nu prevede formule alternative pentru aceste situații reale.
- În al doilea rând, ar fi vorba de neîncrederea în corectitudinea examenului, din moment ce este posibil ca subiectele să fie elaborate la nivelul fiecărui liceu. Acest lucru „va conduce la o lipsă de transparență, echitate și egalitate de şanse, subiectele urmând a fi concepute diferit, având la bază tipologii diferite de evaluare”, susține Federația Părinților
În actualul sistem, subiectele de la Evaluarea Națională sunt concepute după același tip de metodologie, mergând pe ideea unei testări de nivel mediu. De alfel, au fost ani în care subiectele au fost foarte ușoare, ceea ce a provocat reacția negativă a unor profesori.
- În al treilea rând, se ridică problema creșterii inechității și a segregării, în special pentru elevii cu posibilități materiale reduse sau proveniți din mediul rural. În plus, argumentează Federația Părinților, se va produce o ierarhie nefirească între unitățile de învățământ.
- În al patrulea rând, ar putea fi avantajați elevii care provin din ciclul gimnazial al liceului respectiv, care au beneficiat permanent de o predare conformă cu exigențele respectivelor licee. Ar fi vorba, deci, de un conflict de interese.
Acest potențial conflict de interese există însă și în momentul de față, iar majoritatea elevilor din ciclurile gimnaziale ale liceelor de top optează pentru acele licee la repartiția computerizată.
Ce spun doi profesori
Silvia Mușătoiu: „Nu cred că trebuie să le dăm în cap elitelor”
Silvia Mușătoiu a fost directoarea liceului „Gheorghe Șincai” din București, acum fiind profesor de matematică la același liceu. Ea susține că Evaluarea Națională este un examen de nivel mediu, care nu testează adevaratele capacități ale elevilor performanți.
„Nu resping această idee, pentru că există, într-adevăr, liceele de elită, și nu mă feresc de cuvântul acesta, pentru că sunt copii care sunt capabili de performanțe înalte și sunt copii de nivel mediu sau submediu și care vor avea cu siguranță loc în alte școli”.
„Este vorba de acoperirea numărului de locuri în baza unor performanțe mai înalte decât reprezintă rezultatele de la Evaluarea Națională. Examenul de Evaluare Națională nu cred că pune în evidență copiii cu performanțe înalte. Este un examen de nivel mediu și care este bun pentru un examen național care vrea să dovedească niște competențe nu foarte înalte ale copiilor care au terminat opt clase”.
„De cele mai multe ori acești copii sunt dopați cu matematică și română pentru acest examen. Examenul de admitere nu va permite admiterea 'dopaților', ci admiterea acelor copii care pot să judece și să aibă performanțe înalte, raționamente ceva mai complicate decât avem acum la examenul de Evaluare Națională”.
„Eu cred că au șanse egale toți. Toți copiii se pot înscrie la aceste examene de admitere, nimeni nu le îngrădește înscrierea, în momentul în care ei sunt capabili de performanțe, vor intra în aceste licee și se vor pregăti la un anumit nivel. Cred că nu se încalcă cu nimic șansele egale”.
„Din cauza nivelul Evaluării Naționale ajung la liceele de elită și elevi cărora ulterior școala li se pare foarte grea. Ștacheta nu s-a coborât niciodată, chiar dacă unui copil i-a fost greu, acela a trebuit să se ridice la nivelul școlii. Pentru unii copii școala devine un calvar. Pentru ca aceste clase să fie omogene, iar copiii să treacă la performanțe și mai înalte, cred că examenul de admitere nu este un lucru rău”.
Doru Căstăian: „Închidem complet porțile unor întregi categorii de elevi”
Principalul argument adus de Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane în Galați la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”, este că la aceste licee vor avea acces în primul rând elevii cu posibilități materiale.
„Introducerea examenului de admitere la liceele de top este o măsură care nu va face decât să adâncească o problemă deja existentă la nivelul sistemului: segregarea valorică. Chiar dacă nimeni nu o asumă explicit, ea e cât se poate de reală. Selecția nu va fi între cei buni și cei foarte buni, ci între cei cu foarte multe posibilități și cei fără posibilități”.
„Probabil că școlile vor crea subiecte la care vor avea acces elevii cu cele mai mari posibilități, inclusiv de a face meditații cu profesorii liceului respectiv. Nu văd rostul unei asemenea măsuri atât timp cât există Evaluarea Națională. Există un examen național, care are niște exigențe cunoscute, previzibile, există, cel puțin în principiu, șansa ca elevii defavorizați să se pregătească serios și să ajungă la un astfel de liceu”.
„Nu putem fi cu fundul în două luntri, ori ne asumăm chestia asta și atunci mergem pe examene de admitere în întreg sistemul, ori mergem pe tipul de evaluare națională pe care o avem acum, dar în cazul acesta nu creăm enclave elitiste”.
Top 10 licee din țară după ultima medie de admitere în 2020
- Colegiul Naţional Sfântul Sava – București – Matematică-Informatică/Engleză – 9,98
- Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr – București – Matematică-Informatică – 9,90
- Colegiul Național Frații Buzești – Craiova – Ştiinţe ale naturii – 9,89
- Colegiul Național Mircea cel Bătrân – Constanța – Matematică-Informatică/Engleză – 9,87
- Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr – București – Ştiinţe ale naturii – 9.84
- Colegiul Național „Spiru Haret” – București – Matematică-Informatică/Engleză – 9.84
- Colegiul Naţional „Sfântul Sava” – București – Ştiinţe ale Naturii – 9,84
- Colegiul Național Frații Buzești – Craiova – Matematică-Informatică/Engleză – 9,83
- Colegiul Național Vasile Alecsandri – Galați – Ştiinţe ale naturii/Engleză – 9,82
- Colegiul Național Vasile Alecsandri – Galați – Matematică-Informatică/Engleză – 9,82
