Primăria Municipiului București (PMB) recunoaște oficial că acoperișul Arenei Naționale nu poate fi folosit. Europa Liberă a dezvăluit că în timpul Campionatului European de fotbal, acoperișul de 20 de milioane de euro a stadionului care a găzduit patru meciuri din întrecerea continentală nu putea fi utilizat pentru că era defect și nu era recomandată folosirea lui.
„În prezent sistemul electromecanic special acoperiș-retractabil necesită o serie de reparații pe care PMB le va realiza în cel mai scurt timp, astfel încât acoperișul retractabil al Arenei Naționale să poată fi utilizat. De principiu, operarea închis-deschis a acoperișului nu este recomandat să se realizeze cu public în incinta Arenei”, ni s-a transmis de la Primăria Capitalei.
În ceea ce privește lucrările de service la acoperișul rabatabil, reprezentanții administrației locale ne-au mai precizat: „Sistemul electro-mecanic special acoperiș-retractabil are nevoie de o revizie generală, atât pentru sistemele electronice cât și pentru sistemele mecanice. Ultimul service la sistem a fost realizat în anul 2016”.
Ultima inspecție a sistemului electromecanic special a fost făcută în luna decembrie 2020, atunci când au fost depistate problemele, conform acelorași surse.
Pierderi de peste 48 de milioane de lei
Din iulie 2018 și până la finalul anului trecut, Arena Națională a avut cheltuieli de peste 54,7 milioane de lei și venituri de 6 milioane de lei. Astfel, în doi ani și jumătate, Arena Națională a înregistrat pierderi de peste 48 de milioane de lei. Doar anul trecut s-au consemnat pierderi de aproape 22, 5 milioane de lei.
Cum s-a ascuns problema
Organizarea Campionatului European de Fotbal - ediția 2020, amânată pentru acest an din cauza pandemiei, a scos la lumină problema acoperișului Arenei Naționale. Selecționata Austriei a avut ghinionul să se antreneze, în vederea meciului cu Macedonia de Nord, pe cel mai mare stadion din țară în timpul unei ploi torențiale.
Deși stadionul are acoperiș rabatabil, care e tras de un sistem culisabil, acesta nu a fost folosit. Urmarea: gazonul a fost inundat la propriu, iar David Alaba și ceilalți membri ai naționalei Austriei și-au anulat antrenamentul.
Reprezentanți ai Federației Române de Fotbal (FRF) au precizat imediat că stadionul, aflat în administrarea Primăriei Municipiului București, nu poate fi folosit cu acoperișul tras din cauza unor recomandări ale UEFA.
„A fost luată decizia ca la acest campionat european să nu se tragă acoperișul retractabil întrucât unele stadioane nu au un astfel de acoperiș. Pentru uniformitate, UEFA a luat decizia ca partidele să se joace în condiții naturale”, a explicat Răzvan Mitroi, purtătorul de cuvânt al federației.
Europa Liberă a aflat însă că reprezentanții forului european de fotbal au dat numai recomandări statelor gazdă de a nu se folosi acoperișurile rabatabile de pe stadioane și din cu totul alt motiv. Recomandarea ține de restricțiile de sănătate publică din majoritatea țărilor europene referitoare la desfășurarea unor evenimente cu mii de oameni în spații închise.
Între acoperiș și prelată
Acoperișul gazonului de pe Național Arena este de fapt o membrană asemănătoare cu o prelată. Mai exact, este vorba de o prelată realizată din materiale mai rezistente, o membrană specială. Acest acoperiș-prelată stă strâns deasupra cubului electronic suspendat deasupra terenului de joc. Atunci când este nevoie, un sistem culisabil de sârme și bare întinde în 20 de minute această prelată deasupra gazonului și se prinde de acoperișul fix al tribunelor.
Conform contractului de 235 de milioane de euro, atât cât a costat (cel puțin inițial) Arena Națională, majorat cu 95 de milioane de euro față de suma inițială din 2007, lucrarea de infrastructură a fost realizată de consorțiul format din firma germana Max Bög și italienii de la Astaldi. Proiectanții au fost arhitecții germani de la compania Gerkan, Marg und Partner, aceiași care au proiectat și Aliantz Arena din Munchen, Germania.
În ceea ce privește acoperișul, acesta a fost realizat de firma Aurocon România, societate deținută și administrată de inginerul Walter August Hammarle și de familia sa. De fapt, acoperișul tip prelată a fost realizat de firma austriacă ECCON, iar Aurocon a avut licența pentru România a acestei tehnologii.
