Anunțul a fost făcut marți de ministrul Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă, la patru zile de la expirarea termenului de consultare publică pentru modificările propuse de el.
„Nu va fi nimic modificat din regulamentul de organizare și funcționare al CNATDCU, nimic din metodologiile CNATDCU. Am luat act de opiniile exprimate și ținem cont de ele, acesta fiind rolul unui proces de consultare. Deci, nu vor fi modificate. Mai mult decât atât, atâta vreme cât sunt ministru al Educației nu voi accepta alte solicitări de modificare.Dacă toți cei care s-au exprimat au spus că e foarte bine așa, am luat act și vor rămâne exact în aceeași formă”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
El susține însă că aceste propuneri de modificare vizau, de fapt, pe de o parte, consolidarea transparenței, prin prezența studenților doctoranzi la ședințele comisiilor.
„Am înțeles că nu se dorește”, a conchis ministrul cu privire la acest aspect.
„Vizau, de asemenea, consolidarea responsabilității. Vizau, de asemenea, consolidarea bunei administrări, iar aici, asumându-mi că nu au fost corect formulate, aceste propuneri de modificare, insist ca, pe viitor, dacă toți cei care s-au exprimat au spus că este foarte bine așa, să poată să elimine acele întârzieri prin care sute de candidați la titlul de doctor sau de abilitare, depun plângeri la Ministerul Educației cu privire la întârzierea procesului. Dacă nu este nevoie de celeritate, așa cum am apreciat atunci când am formulat aceste propuneri de modificare, înseamnă că ne descurcăm cu aceste reguli. Deci, îmi place să cred că nu se vor mai înregistra întârzieri: nici la acordarea titlului de doctor, nici la abilitare, nici la termenele de analiză și rezoluție pentru contestațiile care sunt înregistrate la CNATDCU”, a mai spus Cîmpeanu.
De asemenea, el a dat un ultimatum voalat CNATDCU de a prezenta o strategie de prevenire și combatere a plagiatelor.
„Îmi place, de asemenea, să cred că solicitarea pe care am făcut-o către CNATDCU încă din luna februarie, de realizarea a unei strategii de combatere și prevenire a plagiatului, va fi onorată cât se poate de curând în așa fel încât în această toamnă să avem această strategie de prevenire și combatere a unui fenomen care afectează foarte mult imaginea sistemului de educație”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Emilia Șercan: Habar nu are ce înseamnă verificarea unei teze de doctorat
Momentul este marcat ca „o mare victorie a mediului academic și a societății civile în fața ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și a propunerilor sale pro-plagiat și pro-plagiatori! ” și de jurnalista Emilia Șercan – autoarea deconspirării mai multor plagiate de renume.
„Când președintele țării îți spune să ții cont de reacția mediului academic și a societății civile și să acționezi în consecință, nu prea ai încotro! Totuși, în stilul său caracteristic, a încercat să îmbrace într-o mare perdea de fum această mare înfrângere a sa”, remarcă jurnalista.
Ea se referă la cerința ministrului adresată universităților de a-și verifice toate tezele de doctorat susținute după 1990.
„Acest lucru, pe care sunt sigură că îl va scoate în față și va încerca să-l transforme într-o armă, nu se poate realiza și dacă dă din bugetul ministerului 500 de euro de teza verificată, nu 50 sau 60 de euro, așa cum a spus că intenționează. Asta arată că Cîmpeanu habar nu are ce înseamnă verificarea unei teze de doctorat, ca procedură, ca timp și ca resursă bibliografică. Apoi, cine va face asta? Cine va accepta de bună-voie să-și îngroape cariera academică și de cercetare pentru a verifica teze de doctorat? Poate domnul ministru profesor universitar, conducător de doctorate și academician și ce mai e el nu are habar cât de încărcate sunt normele profesorilor universitari, care au zeci de ore de predare și care mai au de făcut și cercetare. Când să mai facă cineva, fie și pentru 50 – 60 de euro per teză verificări de teze? Cine își va asuma să alerge pe la diverse biblioteci ca să caute resurse bibliografice? Cu ce costuri vor fi acoperite cheltuielile pentru achizițiile de cărți care ar fi, eventual, necesare verificării? Oricum, drăguță, aproape înduioșătoare încercarea de a abate atenția de faptul că a fost obligat să retragă proiectul pro-plagiat și pro-plagiatori și de a arăta cât de interesat e el de curățarea mediului academic de plagiate”, a scris jurnalista pe pagina sa de Facebook.
Klaus Iohannis: Le solicit inițiatorilor proiectului să țină cont de îngrijorările sesizate în spațiul public
Președintele Klaus Iohannis a dat dreptate comunității academice în legătură cu modificările inițiate la legislația CNATDCU de ministrul Sorin Cîmpeanu.
„Așa cum am afirmat în numeroase ocazii, am toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic. Poziția mea față de fenomenul plagiatului rămâne neschimbată (...). Pentru a progresa ca societate, instituțiile abilitate trebuie să-i sancționeze drastic pe cei care își însușesc ilicit munca intelectuală a celorlalți, dar și pe aceia care facilitează acest lucru. Apreciez că societatea civilă și mediul academic și-au exprimat clar punctul de vedere și așteptările privind modificările propuse la Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Le solicit inițiatorilor proiectului să țină cont de îngrijorările și riscurile sesizate în spațiul public și să acționeze în consecință”, a declarat președintele la scurt timp după ce a fost sesizat de mediul academic și de societatea civilă cu schimbările pe care intenționa Cîmpeanu să le facă la regulamentul de funcționare a CNATDCU.
Ce a cerut societatea civilă
Mai mulți reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile i-au cerut președintelui Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să-și precizeze poziția față de intenția ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de a modifica regulamentul de organizare și funcționare a CNATDCU, văzută ca o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor şi de încurajare a fraudei academice.
Proiectul de modificare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) fusese pus în dezbatere publică de ministrul Eduației, Sorin Cîmpeanu.
Pe 6 iulie, Consiliul General al CNATDCU a respins, cu 15 voturi din 18 membri prezenți, propunerile de modificare a metodologiei de soluționare a sesizărilor de plagiat și a regulamentului de funcționare a CNATDCU, nota Edupedu.ro, citând-ul pe Mircea Dumitru, vicepreședinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Restul de trei membri s-au abținut de la vot.
De asemenea, Dumitru susținea că verificarea integrală a unei teze de doctorat la fiecare sesizare nouă care apare „nu poate fi pusă în practică” fiindcă „niciun profesor nu are la dispoziție timp să citească și să verifice toate sursele ore în șir, de mai multe ori, asta este obligația comisiei de doctorat să o facă”.
Ce a vrut să modifice Cîmpeanu
Schimbările pe care Cîmpeanu le-a avut în vedere vin la mai puțin de un an de când Monica Anisie a dat un ordin, în august 2020, prin care a aprobat metodologia referitoare la acordarea titlului de doctor.
Fostul ministrul al Educației a stabilit, prin același ordin, și procedura de soluționare a sesizărilor de plagiat. Președinte al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNADTCU) era numit atunci Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
CNADTCU este forul care stabilește standardele celor care vor să devină profesori universitari sau conducători de doctorat, dar și care ia deciziile în privința plagiatelor.
La mai puțin de un an de la precedentele schimbări, ministrul Sorin Cîmpeanu a propus noi schimbări în privința CNADTCU. Aceasta au fost aprobate în Consiliul de Dialog Social al Ministerului Educației. Este vorba de patru acte obținute de Europa Liberă pe care le puteți consulta mai jos:
- METODOLOGIE privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare
- METODOLOGIE de evaluare a tezelor de doctorat
- METODOLOGIE privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat
- REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
Cele mai multe schimbări aduse de Ministerul Educației sunt în privința soluționărilor sesizărilor cu privire la tezele plagiate.
După cum a scris Pressone, prin aceste modificări Sorin Cîmpeanu a conceput un plan prin care cei acuzați de plagiat în tezele de doctorat pot beneficia de noi porțite birocratice de a se salva.
Una dintre schimbările propuse este ca tezele de plagiat să fie verificate de softurile antiplagiat, iar acest lucru să devină parte integrantă a deciziei de fraudă. În prezent, decizia este luată de profesorii care verifică aceste teze.
Posibilii plagiatori care ar fi putut beneficia de modificările lui Cîmpeanu
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a dat verdict de plagiat în luna mai pentru teza de doctorat a lui Codruț Olaru, fostul șef DIICOT, al cărui coordonator de doctorat a fost Tudor Toader, rectorul Universității Alexandru Iona Cuza.
Toader a spus că nu a putut să-și dea seama că doctorandul lui a plagiat pentru că la, momentul susținerii tezei, nu existau softuri care să detecteze plagiatul. CNADTCU a trimis raportul către Ministerul Educației, care ar fi trebuit să emită, prin Direcția Juridică, avizul în ceea ce privește plagiatul și retragerea titlului de doctor.
Alte lucrări pentru care CNADTCU a dat verdict de plagiat aparțin unor persoane care au avut sau au funcții publice:
- Bogdan Licu - procuror general adjunct,
- Robert Negoiță - primar fost deputat și primar PSD,
- Mihai Tudose - fost prim-ministru și actual europarlamentar PSD,
- Lucian Netejoru - șeful Inspecției Judiciare,
- Gabriel Vlase - directorul Serviciului Român de Informații Externe (SIE).
Modificările propuse de Sorin Cîmpeanu au creat nemulțumiri în coaliția de guvernare.
Dragoș Tudorache de la USR-PLUS a scris pe Facebook că partenerii de coaliție nu au fost consultați cu privire la aceste modificări.
„Îl invit pe domnul ministru Cîmpeanu să prezinte coaliției de guvernare care îi sunt planurile în privința CNATDCU și a metodologiei aferente. Plagiatele au fost o sursă de degradare morală a societății și au creat o imagine a unei țări în care furtul se poate legifera și este cauționabil etic și moral. Sorin Cîmpeanu trebuie să înțeleagă realitatea așa cum este ea, să își accepte datoriile de membru al unui guvern de coaliție și să nu ia decizii în chestiuni atât de delicate fără consultarea partenerilor”, a scris Dragoș Tudorache.
