Inculpatul va apărea marți într-o sală de judecată din Stockholm și va răspunde în fața procurorilor și judecătorilor pentru complicitate la execuția prizonierilor, mulți dintre aceștia dizidenți ai regimului autocrat la acea vreme.
Iraj Mesdaghi, fost deținut politic într-una din cele mai notorii închisori din Iran, Gohardasht, aprobă rolul lui Noury în crimele comise în 1988.
„Noury a a vut un rol activ în masacru”, a declarat Mesdaghi. „L-am vazut eu, îl știu bine.”
Mesdaghi era student la Universitatea din San Diego, Statele Unite, când a decis să revină în Iran și să se alăture unei organizații politico-militante, Oamenii lui Mujahedin. Acesta a fost arestat în 1981 și a petrecut următorii 10 ani în închisoare, timp în care a fost torturat periodic de către autoritățile iraniene.
Procesul, știrea principală în Suedia la momentul de față, va juca un rol cheie în demascarea crimelor comise de regimul de la Teheran la un deceniu distanță față de Revoluția Iraniană din 1979.
Arestarea și condamnarea oficialului Iranian a fost posibilă în baza principiului jurisdicției universale asupra crimelor internaționale, ce le permite statelor să aresteze cetățenii străini, responsabili pentru comiterea de fapte grave precum crimele de război sau crimele împotriva umanității.
Acuzațiile împotriva lui Noury sunt aduse de către 38 de reclamanți, iar procesul este așteptat să se finalizeze abia în aprilie 2022. Noury se face responsabil de „crime grave împotriva dreptului international și omucidere”, potrivit documentelor strânse de procurori.
Noury a fost arestat în Suedia în noiembrie 2019, când a fost ademenit de către Mesdaghi cu promisiunea de a se relaxa într-o croazieră de lux în țara scandinavă.
Contextul crimelor
Procesul în care Noury este inculpat face parte dintr-o serie de acuzații la nivel internațional aduse Iranului cu privire la crimele comise de către autorități în 1988. Atunci, mii de membrii ai opoziției iraniene au fost executați în baza ideologiei „teocratice de stat”.
Printre persoanele acuzate se numără și actualul președinte al Iranului, Ebrahim Raisi, ce s-ar face vinovat de crime împotriva umanității. În 1988, acesta ar fi aprobat ca judecător o serie de procese ce au dus la execuția a mii de prizonieri politici. Un raport publicat în 2018 de Amnesty Internațional l-a numit pe Raisi ca făcând parte dintr-o așa-zisă „comisie a morții”, responsabilă pentru condamnarea la moarte a 3.000 de prizonieri politici.
În urma alegerilor prezidențiale iraniene din iunie 2021, Amnesty International a sugerat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să ia măsuri concrete pentru a aborda impunitatea sistemică din Iran.
„Faptul că Ebrahim Raisi a ajuns președinte, în loc să fie cercetat pentru crime împotriva umanității precum omucideri, dispariții forțate și tortură, este o amintire sumbră că impunitatea domnește în Iran”, a declarat Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty International.
„În calitate de șef al sistemului judiciar iranian, Ebrahim Raisi a prezidat peste o represiune a drepturilor omului, ce a inclus reținerea arbitrară a sute de dizidenți pașnici, apărători ai drepturilor omului și membri ai grupurilor minoritare persecutate. Sub supravegherea sa, sistemul judiciar a acordat, de asemenea, imunitate oficialilor guvernamentali și forțelor de securitate responsabile pentru uciderea ilegală a sute de barbati, femei și copii”, a continuat Callamard.
Potrivit acesteia, Raisi se face totodată responsabil pentru suprimarea violentă a protestelor din 2019, când mii de oameni au fost arestați, sute au dispărut forțați, iar mulți alții au fost supuși torturii și altor practici de represiune violente.
