Bun găsit,
Din cauza pandemiei, discursurile liderilor lumii au fost urmărite în plenul Națiunilor Unite de mai puțină asistență decât în mod obișnuit. Dar ca de obicei, în marja reuniunii ONU, au loc negocieri majore. Iată știrile esențiale:
- Președintele Biden a amânat propunerea britanică privind un acord de liber-schimb post-Brexit în discuțiile cu premierul Johnson. Un duș rece pentru Londra după succesul Aukus.
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat marți în privința morții lui Alexander Litvinenko/2006: a fost otrăvit la ordin de statul rus. Informații noi și în cazul Skypal/2018.
- România a înregistrat marți 6.789 noi cazuri de Covid. Din cele 129 de decese înregistrate, numai opt persoane erau vaccinate. În acest moment, 990 din cele 1.131 de paturi de Terapie Intensivă sunt ocupate.
Marele absent și motivele lui
Oficialii din Downing Street 10 au făcut cunoscut că încheierea acordului de liber schimb cu Statele Unite este o prioritate. Boris Johnson s-a protejat totuși de un potențial eșec spunând că „americanii negociază dur”.
Se pare că foarte dur de vreme ce BBC scrie după întâlnirea Biden-Johnson că cea mai probabilă perspectivă nu este un nou acord, ci asocierea Marii Britanii la cel existent între Statele Unite, Canada și Mexic.
Posibil că Joe Biden să nu vrea să își supere și mai tare aliații europeni pe care nu i-a anunțat că încurajează Australia să nu mai cumpere submarine franțuzești, ci tehnologie americană și britanică? Le Monde scrie că Naval Group, constructorul care urma să livreze Australiei 12 submarine de atac cu propulsie nucleară își face socotelile ca să ceară compensații.
Cifrele vehiculate în privința pierderilor Franței variază de la 8 miliarde de euro, valoarea acordului încheiat inițial cu guvernul de la Canberra, la sume între 60 și 99 de miliarde de dolari, apărute în presa americană. Cert este, explică RFI, că acordul americano-britanic Aukus cu Australia a supărat atât de tare Franța încât președintele Emanuel Macron nu a venit la reuniunea ONU.
Dl. Macron și-a trimis ministrul de externe, o mutare discutabilă care a plasat mesajul Parisului la finalul listei de discursuri, fiind vorba de un rang inferior.
Un val de critici are însă de înfruntat președintele Biden al cărui discurs suscită analize amănunțite. New York Times comentează abraviz că trimiterile la democrație și libertate sună straniu după instalarea talibanilor la Kabul, la capătul a 20 de ani de prezență americană.
NYT ilustrează totul cu membrii asistenței care își butonau telefoanele în timp ce Joe Biden vorbea de la tribună. Fapt ce nu îi va putea fi imputat deci președintelui Klaus Iohannis, în paranteză fie spus.
Aplicat, BBC trece în revistă cinci mari provocări ce stau în fața administrației Biden. Analiza începe cu un citat șocant din Mike Tyson: „Toată lumea are un plan până primește un pumn în în gură”.
Comentariul BBC nu menținează însă China. Or, secretarul general ONU, Antonio Guterres, a tremurat un pic la gândul că Joe Biden și Xi Jinping își vor arunca săgeți mult prea ascuțite. Xi Jinping prin conexiune video.
Dl. Guterres a răsuflat ușurat când șeful Partidului Comunist Chinez a promis că Beijingul nu va mai finanța exploarări miniere în afara Chinei, iar liderul de la Casa Albă a anunțat un fonduri consistente pentru programele antipoluare, semn că se înțeleg.
Dar de adevărata față a raporturilor americano-chineze se ocupă însă pe larg Washington Post care prezintă un top 9 al competiției tehnologice dintre cele două mari super-puteri. Refuz totuși să îmi cumpăr un dicționar de chineză.
DNA cercetează achiziția de vaccinuri. Noi veniți în publicitate
Într-un răspuns dat Europei Libere, fostul ministru USR PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu spune că „anchetarea de către DNA a modului în care România a achiziționat vaccinurile este bine-venită: românii trebuie să știe cum a decis Guvernul că e înțelept să le administreze banii în pandemie”.
Marți, premierul Cîțu s-a arătat pentru prima dată îngrijorat de evoluția spiralei Covid care a depășit nivelul din primăvară de circa 6000 de cazuri pe zi și este pe cale să bată recordul de circa 8000 de cazuri noi din noiembrie 2020, când campania de vaccinare nici nu începuse.
Cu câteva zile înainte de congresul PNL, dl. Cîțu a amenințat că cine nu i-a urmat recomandările, va fi făcut responsabil. Or, singurul responsabil cu activitate neîntreruptă în pandemie este Raed Arafat, un bun prieten al tuturor guvernărilor.
Or, statisticile europene indică faptul că românii au cea mai puțină încredere în vaccin și în propriile autorități, cu mai puțin de o treime din populație vaccinată, un minim la nivelul Uniunii Europene.
Cât despre corecta informare în masă, o investigație a Europei Libere arată faptul că banii publici folosiți de partide pentru a-și face promovare în mass-media nu sunt semnalați ca atare telespectatorilor. Pe scurt, credeți că asistați la dezbateri jurnalistice reale, dar în fapt urmăriți dezbateri cu politicieni cărora li se face publicitate.
Dosarul Skripal. Litvinenko a fost ucis la ordinul Kremlinului
Poliția britanică a pus sub acuzare o a treia persoană în dosarul tentativei de asasinat contra lui Sergei Skripal, fostul agent dublu rus, otrăvit cu novociok, o substanță neurotoxică, și a fiicei sale, în septembrie 2018. Cei doi au fost salvați, iar ancheta viza deja doi acuzați.
Persoana pusă acum sub acuzare sub numele Sergei Fedotov este de fapt Denis Sergheiev. El este acuzat că ar fi coordonat atentantul de asasinat contra lui Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, la Salisbury, în sud-estul Angliei, în 2018.
Sergheiev este identificat ca fiind ofițer GRU, serviciul secret al armatei ruse, ceea ce indică că operațiunea a fost coordonată de autoritățile de la Moscova.
O evoluție similară, în sensul implicării directe a statului rus în acțiuni de asasinat, a fost confirmată ieri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința fostului agent rus, Alexander Litvinenko, ucis în 2006.
Judecătorii CEDO au decis că otrăvirea lui Litvinenko în vârstă de 43 de ani, poloniu-210 în ceai, a fost o acțiune instrumentată cu ordin de la Kremlin.
Cea mai recentă victimă a valului de otrăviri care țintește opozanții Kremlinului este Aleksei Navalîi, unul dintre cei mai curajoși critici ai lui Vladimir Putin.
Navalnîi, aflat acum în închisoare, a dat numele său unei aplicații menite să îi ajute pe conaționali să înlăture dominația formațiunii „Rusia Unită” asupra Dumei de Stat. Consultanță politică pe telefon despre cum să alegi răul cel mai mic.
Deși extrem de eficientă, rezultatele aplicației lipsesc. Există explicații tehnice, dar există și explicații politice. Observatorii par să concluzioneze la unison că au fost cele mai urâte alegeri de la prăbușirea Uniunii Sovietice încoace, iar autoritățile ruse nici măcar nu s-au mai deranjat să își ascundă acțiunile de fraudă.
Alte subiecte:
- OECD avertizează că prețurile vor continua să crească în următorii doi ani pe fondul cererii mari de materiale de construcție și energie. Inflația devine o problemă inclusiv în economiile dezvoltate.
- Le Monde scrie că Gara de Nord din Paris intră în renovare. Iar RFI povestește că Arcul de Triumf din capitala Franței a fost împachetat într-un proiect artistic.
Dacă Arcul de Triumf din București ar fi împachetat, alte monumente din oraș și din țară se vor împacheta singure și vor pleca în bejanie. Eventual la Paris. Se vor fi plictisit să nu fie îngrijite și să nu ne (mai) spunem unii altora minunatele lor povești.
Pe mâine,
Elena
