„Există o contradicție evidentă în declarațiile reprezentanților NATO despre dorința de a normaliza relațiile cu țara noastră într-o acțiune reală”, a declarat Peskov, citat de agențiile de presă din Rusia.
„Aceste acțiuni, desigur, nu ne permit să ne facem iluzii despre o posibilă normalizare a relațiilor sau o reluare a dialogului cu NATO”, a continuat acesta. „Dimpotrivă, aceste prospecte sunt aproape complet subminate.”
Afirmația lui Peskov vine la o zi după ce NATO a decis să înjumătățească misiunea diplomatică a Rusiei și a retras acreditarea unor presupuși ofițeri de informații ruși nedeclarați.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut că decizia de expulzare a diplomaților ruși s-a bazat pe surse nespecificate, dar că nu avea vreo legătură cu vreun eveniment sau acțiune anume a Rusiei „Această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, dar am văzut că de ceva timp există o creștere a activității maligne rusești și, prin urmare, trebuie să fim vigilenți”, a declarat acesta.
Relațiile cu Rusia s-au degradat considerabil după invazia Crimeei din 2014 și începerea luptelor din estul Ucrainei cu separatiștii susținuți de Moscova.
O cronologie a acțiunilor Rusiei
De-a lungul timpului, autoritățile din Rusia au încercat să susțină o relație de parteneriat cu NATO, dar s-au opus consecvent oricărei decizii de extindere a Alianței către Est.
Potrivit Congressional Research Service, Rusia a perceput orice aderare la NATO a unui stat din fosta ei sferă de influență drept o amenințare și un efort de a marginaliza puterea de la Kremlin. Acest lucru pare să justifice deciziile Rusiei de a invada Georgia în 2008 și Ucraina în 2014.
Fiindcă un război complet între cele două entități militare e de evitat, ambele tabere au recurs deseori la expulzarea de diplomați. Acest lucru s-a întâmplat în 2018, când NATO a redus contingentul de diplomați ruși după otrăvirea lui Sergei Skripal, un fost agent secret rus, și a fiicei acestuia în Salisbury, Anglia.
Cel mai recent schimb major de expulzări între Rusia și țările NATO s-a produs în aprilie 2021, după ce Republica Cehă a anunțat înlăturarea a 18 angajați ai misiunii diplomatice ruse, după ce a concluzionat că serviciile secrete ruse ar fi fost implicate într-o explozie la un depozit din Republica Cehă în 2014, soldat cu doi morți.
În replică, Rusia a decis expulzarea a 20 de diplomați cehi, eliminând aproape complet misiunea diplomatică a acesteia la Moscova și forțând autoritățile de la Praga să răspundă proporțional prin expulzarea altor 60 de angajați ai Ambasadei Ruse.
Potrivit Centrului pentru Studii Stragegice și Internaționale, o organizație specializată în politici externe, numărul de expulzări al diplomaților ruși a crescut semnificativ în ultimii ani în multe din statele membre NATO. În intervalul 2010-2021, țările NATO din Europa de Est au expulzat cei mai mulți diplomați ruși de la nivelul alianței: 62.
„Ca urmare a acțiunilor Rusiei, țările NATO și UE lucrează mai strâns împreună pentru a împiedica activitățile rusești și, cel mai recent, cele din Belarus. Când administrația Obama a expulzat ‘diplomații ruși’ în 2016, a anunțat că ‘Statele unite, alături de prietenii și aliații ei globali, trebuie să lucreze împreună pentru a se opune eforturilor Rusiei’”, se arată în comentariul organizației.
Posibilele răspunsuri ale Rusiei la mișcarea NATO sunt încă neclare în acest moment. Leonid Slutsky, președintele comisiei pentru afaceri externe din legislativul rus, a respins acuzațiile aduse de NATO și a afirmat că mișcarea Alianței va încorda și mai mult relațiile cu Rusia.
Slutsky a declarat pentru agenția de știri Interfax că e posibil ca Rusia să ia o măsură similară, dar nu a detaliat. Relația NATO cu Rusia se situează „în punctul cel mai de jos de la sfârșitul Războiului Rece”, conform spuselor lui Stoltenberg.
