Adică abia în mai 2024 vom putea ajunge acolo unde media UE plasează populația adultă vaccinată încă din luna august a acestui an.
Reprezentantii OMS vor să ajute la accelerarea campaniei de vaccinare anti-Covid, în condițiile care autoritățile române spun că „obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022”.
Estimările OMS arată, însă, că dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și cu actualele strategii de vaccinare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.
Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au avut luni o discuție, în videoconferință, cu autoritățile din România pentru a încerca să afle împreună de ce România a eșuat în asemenea măsură în campania de vaccinare, deși a avut acces la toate instrumentele europene pentru a o susține și pentru a combate pandemia de Covid, începând cu mult râvnitul vaccin.
Comparația cu Italia, cu tragedia din spitalele Lombardiei, de la începutul pandemiei de Covid nu-și are locul tocmai din acest motiv.
România se află la un pas de o catastrofă umanitară, dar, spre deosebire de situația în care s-a aflat Italia la începutul pandemiei, România are acces la vaccin. Expiră vaccinurile, ajung să ne fie cumpărate de alte țări care excelează în rată de vaccinare, cum e cazul Danemarcei, dar românii nu se vaccinează. De ce?
Luni, autoritățile anunțau ca pe o mare reușită că România a depășit pragul de 6 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză.
În ultima săptămână, România a înregistrat, însă, mai multe recorduri negative.
Au murit 2.399 de persoane din cauza Covid, adică aproximativ 342 pe zi sau un deces la fiecare 4 minute.
Tot în ultima săptămână, România a trecut pentru prima dată pragul de 100.000 de noi cazuri (101.613 noi îmbolnăviri), adică una din patru persoane testate a fost găsită infectată cu Covid.
Acesta este contextul în care reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății s-au autosesizat și au cerut consultări cu responsabilii din România.
Vârstnicii și femeile, categoriile cel mai puțin vaccinate
„În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există în continuare provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării”, spune CNCAV, care a făcut o sinteză a discuției cu reprezentanții OMS.
Ce a constatat OMS:
- Diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică;
- Acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani;
- Decalaj de gen, femeile fiind semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20 de procente la persoanele de peste 60 de ani;
- Vaccinarea populației generale este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale;
- Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile, de peste 80 de ani.
OMS remarcă faptul că nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare.
OMS mai spune că a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani.
Ce recomandă OMS:
- OMS recomandă o mai mare implicare a cadrelor medicale în campania de vaccinare. „Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă populației vaccinarea împotriva COVID-19."
- Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor celor care prezintă cel mai mare risc de deces și forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice și alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esențiale).
- Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu nivel redus de vaccinare.
Ce fac autoritățile
România se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% din decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate.
Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și în rândul tinerilor, copiilor și tineri și populației active.
Recent, CNCAV, prin vocea șefului său, medicul Valeriu Gheorhiță, spunea că structura pe care o conduce nu a avut la dispoziție niciun ban pentru campania de comunicare şi de informare privind vaccinarea anti-Covid.
El a susținut că obiectivul campaniei de comunicare şi de informare a fost doar să promoveze „încrederea populaţiei în ştiinţă şi în sistemul medical, în medici, tocmai pentru că pandemia este o problemă medicală”.
Or, tocmai că această încredere este cea care lipsește în rândul populației, în știință, în sistemul medical și în medici.
Atunci când a făcut publică informația, medicul Valeriu Gheorghiță a deplâns campania antivaccinare susținută pe toate canalele din România, ca un fenomen „regretabil” care „face diferența” între România și alte state.
Ce nu a spus medicul Gheorghiță, subordonat direct premierului, este de ce anume autoritățile nu au făcut nimic pentru a o combate.
Inclusiv șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, medicul Raed Arafat, personaj-cheie în combaterea pandemiei și instituirea de măsuri, a remarcat, cu doar două zile înainte ca OMS să facă diagnoza dezastrului din România, că ar trebui „oprit microfonul” tuturor celor care îndeamnă lumea să nu se vaccineze.
El a făcut un apel la mass-media, în special la televiziuni, să nu mai promoveze persoanele care pledează împotriva vaccinării, constatând că nu mai e vorba de mult de libertatea de exprimare, ci la cea de dezinformare din partea unor oameni care „comentează niște lucruri la care nu se pricep”.
Membru al unui cabinet demis prim moțiune de cenzură, Lucian Bode, titularul de la Interne a anunțat amenzi de peste 1,5 milioane de lei, într-o acțiune a poliției care a vizat verificarea a 315.000 de persoane și peste 8.000 de operatori economici. De asemenea, s-au întocmit şapte dosare penale.
Ministrul a remarcat că „într-o incidenţă peste 16 la mie, cum suntem în Bucureşti, noi am decis să nu venim cu noi restricţii, ci să încercăm cât mai multe acţiuni de prevenire a răspândirii acestei pandemii".
Bode a spus că toți cei care vor mai încerca să obțină adeverințe de vaccinare sau certificate verzi false vor merge la închisoare, peste 800 de persoane fiind cercetate în prezent fie pentru că au folosit acte false care dovedesc vaccinarea, fie că au ajutat la emiterea lor.
„Avem 362 de dosare penale, 850 de persoane cercetate pentru teste PCR false, pentru certificate și adeverințe de vaccinare false. Le transmit tuturor: toți vor merge la pușcărie", a declarat Lucian Bode, convins că numărul infracțiunilor va fi în scădere după apariția primelor condamnări. „Apetitul va scădea după ce vor fi primele condamnări", a spus Lucian Bode.
Șoșoacă lovește din nou
Între timp, senatoarea Diana Șoșoacă lovește din nou. Promotoare a unui anti-vaccinism furibund, senatoarea ex-AUR a dat buzna luni dimineață la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unde i-a acuzat pe medici că sunt criminali, că iau șpăgi ca să trateze pacienții Covid, boală a cărei existență o nega vehement până de curând, și susținând că există tratamente anti-Covid pe care medicii refuză să le dea preferând să lase oamenii să moară.
„E spațiu public și aici se întâmplă crime. (…) Asta este crimă! Sunt crime împotriva umanității, doamna Mahler! Vă depun plângere penală, doamna Mahler! Chemați Poliția, vreau să depun plângere împotriva tuturor! Se dă șpagă, nu toți sunt senatori, să intre! (…) Și mie mi-a murit un prieten, era într-un container, am înregistrat! Am martori și am înregistrări, doamna Mahler! Pentru că eu totul am înregistrat. E înregistrat, doamnă, sunteți și dumneavoastră înregistrată! Să nu vă închipuiți… (…) Există tratament, nu vor să-l aplice! Vreau și eu să fiu dusă acolo, să vedem decedatul! Am toate drepturile din lume! Nu mă învățați pe mine Dreptul, eu fac proceduri, dumneavoastră încălcați legea! (…) Pacienților li se dă oxigen, și se știe că oxigenul arde plămânii!“, a spus senatoarea.
Recent, Diana Șoșoacă și fanii săi au atacat o caravană de vaccinare, împiedicând-o să vaccineze pacienți netransportabili din comuna Răchiteni/Iași. Atacul s-a înscris într-o serie de multe alte derapaje pe care Diana Șoșoacă le-a comis, fără ca Poliția, Jandarmeria sau alte autorități să intervină. Până atunci, a hărțuit medici din centre de vaccinare, a încercat să dea buzna în spitale sau să provocase pur și simplu scandal în numeroase locuri publice susținând că statutul de senator îi permite.
Senatoarei Șoșoacă îi fac concurență diferite fețe bisericești, cum este cea a Arhiepiscopului Tomisului, ÎPS Teodosie, care a lansat atacuri dure la adresa campaniei de vaccinare și le-a transmis credincioșilor să nu accepte presupusa obligativitate a vaccinării, deși nu există nicăieri prevăzută vreo obligație privind vaccinarea.
Lor li se alătură chiar și medici anti-vacciniști, pentru care președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a cerut sancționarea.
Și ministrul Bode și premierul demis Florin Cîțu sunt frecvent interpelați pe pagina de Facebook a instituțiilor cu privire la lipsa de reacție față de acest gen de derapaje, dar întrebările rămân fără răspuns.
În acest timp, clasa politică este preocupată de criza politică în care a fost aruncată țara odată cu debutul luptei pentru putere în PNL. O luptă care a început odată cu promovarea unui program controversat de alimentare cu bani a liderilor locali ai PNL cu un cuvânt de spus la alegerea premierului Florin Cîțu ca președinte al liberalilor.
Și care a continuat cu impunerea aceluiași program în guvern, fără acordul partenerilor de coaliție, ducând la ruperea coaliției și, în final, la demiterea guvernului cu moțiunea de cenzură a PSD, votată și de AUR și USR.
