Linkuri accesibilitate

Putin și Lukașenko au aprobat 28 de „programe” ale Uniunii Statale Rusia-Belarus


 Președintele rus Vladimir Putin și autocratul belarus Alexandr Lukașenko au semnat joi un acord care conține 28 de „programe” de integrare în Uniunea Statală Rusia-Belarus.
Președintele rus Vladimir Putin și autocratul belarus Alexandr Lukașenko au semnat joi un acord care conține 28 de „programe” de integrare în Uniunea Statală Rusia-Belarus.

Liderii rus și belarus au semnat joi o serie de foi de parcurs menite să aprofundeze integrarea celor doi vecini, ca parte a unui plan vechi de zeci de ani de a crea o „Uniune Statală”, a informat presa de stat pe 4 noiembrie.

Înțelegerea are loc în contextul în care Minskul se confruntă cu o creștere a presiunii internaționale după reprimarea violentă a protestelor împotriva fraudării alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Președintele rus Vladimir Putin și autocratul belarus Alexandr Lukașenko au semnat joi un acord care prevede un total de 28 de „programe” de integrare, în cadrul unei reuniuni online a Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Statale Rusia-Belarus.

Documentul se concentrează în principal pe probleme economice și de reglementare, inclusiv politici comune privind impozitarea, domeniul bancar, industrie, agricultură și energie.

În plus, cei doi lideri au aprobat o doctrină militară comună.

Nu s-au menționat probleme legate de integrarea politică.

Moscova și Minsk au semnat un tratat de stat al Uniunii în 1999 și de atunci negociază continuu.

Proiectul ar fi un pas major spre unirea economiilor și structurilor politice ale celor două țări, dar ar putea, de asemenea, să submineze suveranitatea Belarusului, lucru la care Lukașenko s-a opus cu îndârjire ani de zile.

Dar autocratul este din ce în ce mai izolat și ocolit de o mare parte a comunității internaționale de la alegerile prezidențiale din august 2020, pe care pretinde că le-a câștigat pentru al șaselea mandat neîntrerupt din 1994.

Rezultatul este, însă, contestat de Opoziție și de Occident, dar mai ales de cetățenii belaruși care au ieșit în stradă din momentul anunțării oficiale a rezultatului alegerilor.

Protestele au fost reprimate cu violență de regimul Lukașenko.

Uniunea Europeană și Statele Unite nu au recunoscut rezultatul alegerilor și i-au impus lui Lukașenko mai multe rânduri de sancțiuni pentru reprimarea brutală a opoziției politice, a societății civile și a presei independente.

Pe acest fond de izolare, Lukașenko s-a apropiat și mai mult de Rusia, căutând la Putin sprijin militar și financiar.

În timpul întâlnirii video televizate cu Lukașenko din 4 noiembrie, Putin i-a promis sprjinul permanent al Moscovei.

„Împreună vom rezista oricăror încercări de a interveni în afacerile interne ale statelor noastre suverane, iar Rusia va continua, desigur, să ofere asistență poporului frate din Belarus”, a spus președintele rus, care a anexact ilegal Crimeea de la Ucraina în 2014.

Lukașenko i-a mulțumit lui Putin pentru sprijinul acordat.

„Presiunea externă fără precedent a devenit un test serios de forță pentru relațiile dintre țările noastre. Putem spune cu încredere că am trecut acest test", a spus el.

Liderul opoziției în exil, Svetlana Țihanovskaia, despre care Opoziția spune că este adevărata câștigătoare a alegerilor prezidențiale din august 2020, a spus că Lukașenko nu mai are legitimitatea să semneze astfel de documente și a spus că poporului belarus îi este ascunsă miza reală a unor astfel de înțelegeri.

„În 2020, cetățenii noștri au refuzat să-i acorde lui Lukașenko autoritatea de a semna ceva în numele lor”, a scris ea pe Twitter.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG