Pene de curent în Tadjikistan, penurie de energie în Ucraina, costuri în creștere ale energiei electrice în Balcani și profituri pe termen scurt pentru companiile de stat din Rusia.
Acestea sunt câteva dintre primele efecte resimțite de la accelerarea crizei energetice globale cauzate de penuria de combustibil pentru generarea de energie în China și de creșterea prețurilor în Europa, care afectează atât consumatorii, cât și producătorii.
Criza din ce în ce mai adâncă care se instalează în Europa și Asia riscă, de asemenea, să pună în pericol economia globală care încearcă să-și revină din încetinirea cauzată de pandemia de coronavirus.
Odată cu apropierea iernii, criza energetică bruscă care lovește lumea amenință lanțurile de aprovizionare deja încercate, provoacă tensiuni geopolitice și ridică întrebări despre cât de pregătită este lumea pentru o tranziție către forme mai ecologice de energie.
„Reculul global al prețurilor la energie a afectat economiile din întreaga lume, deoarece prețurile petrolului, cărbunelui și gazelor au crescut”, a declarat Jack Sharples, expert la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, pentru Radio Europa Liberă. „În plus, criza energetică a scos la iveală inelasticitatea cererii noastre de energie: chiar și cu prețuri mari, continuăm să consumăm hidrocarburi, deoarece nu avem o alternativă disponibilă.”
Importurile chinezești de cărbune din Rusia s-au triplat față de anul trecut. Costul în creștere al gazelor naturale a oferit, de asemenea, Moscovei și companiei sale de gaze de stat, Gazprom, o pârghie suplimentară față de Bruxelles în negocierile finale pentru noul și controversatul gazoduct Nord Stream 2, de la Marea Baltică către Germania care va ocoli Ucraina.
Vecinii producători de energie ai Chinei, cum ar fi Kazahstanul și Turkmenistanul, au înregistrat, de asemenea, o creștere a cererii de cărbune și, respectiv, gaz, deși transporturile de aici au fost încetinite de limitele logistice și de producție în livrarea către China a cantităților mai mari decât cele planificate.
În altă parte de lume, guvernul Macedoniei de Nord a organizat întâlniri de urgență pentru a aborda criza care se desfășoară, anunțând fonduri temporare pentru a stimula companiile energetice și introducând limite pentru utilizarea energiei electrice de către întreprinderi.
În interiorul Uniunii Europene, apar dezacorduri cu privire la modul de răspuns la criză, unii lideri cerând asistență b
locului comunitar, iar alții - precum premierul ungar Viktor Orban - dând vina politicile radicale ale UE de combatere a schimbărilor climatice și reducerea emisiilor care au dus la majorarea prețurilor.
„Această criză energetică ar putea afecta modul în care Bruxelles-ul pune în aplicare politicile sale emblematice în domeniul climei, în special extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE”, a declarat, pentru RFE/RL, Charles Dunst, asociat la echipa Global Macro a Grupului Eurasia. „Planurile erau deja nepopulare și este posibil ca această criză energetică să ducă la diminuarea sprijinuli și mai mult în lunile următoare”.
Originile crizei energetice
Criza energetică actuală a apărut pentru prima dată în China, cel mai mare producător mondial, deoarece cererea globală pentru produsele sale a crescut brusc și neașteptat în acest an, ca parte a unei creșteri economice post-pandemie.
Din cauza unei interdicții neoficiale impuse de China asupra importurilor de cărbune din Australia, care fusese anterior principalul furnizor al țării, stocurile de cărbune au scăzut. La care s-a adăugat un deficit de electricitate al Chinei ca urmare a unor politicile climatice controversate adoptate în țară.
Președintele chinez Xi Jinping a promis că China va fi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060, lăsând guvernele regionale din China să încerce să aducă emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră în conformitate cu limitele stabilite. Ca urmare, fabricile au fost lăsate să se ocupe de raționalizarea energiei electrice și de întreruperi de curent.
Odată cu scăderea livrărilor de cărbune, companiile energetice chineze s-au orientat și pe piața gazelor naturale, ceea ce a dus la achiziții la un ritm și mai rapid decât anticipau comercianții din Europa și provocând creșterea prețurilor.
„Criza energetică a perturbat producția în China, ceea ce riscă să încetinească și mai mult lanțurile globale de aprovizionare înainte de sezonul aglomerat al cumpărăturilor de Crăciun din Occident și mai departe”, a spus Dunst.
Prețurile gazelor naturale au atins de atunci o serie de maxime record.
În Europa, perspectiva penuriei în aprovizionare este în creștere, deoarece cererea crește și în Asia, unde cumpărătorii s-au pregătit să plătească prețul și să-i depășească la licitații pe omologii lor europeni.
Este probabil ca această disparitate să se intensifice după ce, în octombrie, China a dat ordin companiilor susținute de stat în să asigure aprovizionarea cu energie, indiferent de cost. De atunci, importurile de cărbune și gaze au continuat să crească.
Mișcarea Chinei sugerează că alte părți ale lumii se vor confrunta cu o perioadă și mai grea în asigurarea combustibilului de care au nevoie, a spus Dunst.
Criză și oportunitate
Pe fondul mișcărilor de pe piața mondială a energiei, președintele rus Vladimir Putin a trecut la valorificarea vastelor rezerve de energie ale țării sale.
În timpul pandemiei, exporturile totale de gaze către UE din Rusia - care furnizează aproximativ 50 la sută din importurile blocului - au scăzut, deoarece a existat o cerere mai mică pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Deși a revenit în Europa, această tendință descendentă a continuat, cu oferte mai scăzute în acest an. Acest lucru a dus la epuizarea stocurilor europene, ceea ce, la rândul său, conduce la creșterea prețurilor.
Putin și oficialii ruși au cerut Germaniei să accelereze aprobarea de reglementare a Nord Stream 2, sugerând că acesta ar oferi o soluție pe termen lung la problemele energetice ale țării.
Între timp, pe frontul de est al Rusiei, companiile energetice s-au mișcat rapid pentru a satisface cererile în creștere ale Chinei, furnizând țării în acest an de trei ori mai mult cărbune decât în 2020, potrivit informațiilor autorităților vamale chineze.
„Actuala criză energetică pe două fronturi prezintă o oportunitate pe termen scurt pentru Moscova de a face eforturi pentru realizarea proiectelor sale energetice în Europa sub sancțiuni și pentru a-și consolida poziția de furnizor de energie pentru China”, a spus Vita Spivak, analist la firma de consultanta Control Risks, a declarat pentru RFE/RL. „Deși crizele actuale par a fi în mare parte rezultatul dezvoltării economice post-coronavirus, penuria de energie s-ar putea prelungi și în viitor, deoarece lumea încearcă să se angajeze în „tranziția verde”.
Moscova s-a adaptat pentru a satisface nevoilor de energie în evoluție ale Chinei cu petrol și gaze, reprezentând peste 60% din exporturile rusești către China, o tendință care ar putea continua pe măsură ce China renunță la folosirea cărbunelui în favoarea gazelor naturale.
Conducta Power of Siberia, lansată în 2019, furnizează deja gaz Chinei, cu planuri ca producția sa să crească în viitor. O a doua conductă, Power of Siberia 2, este de asemenea în discuție.
Între timp, Moscova a anunțat că va opri temporar transporturile de cărbune către Ucraina începând cu 1 noiembrie, spunând că acesta este necesar pentru consumul intern, în ciuda creșterii exporturilor sale către alte țări.
Mai departe, Rusia are în vedere, de asemenea, intensificarea aprovizionării cu cărbune către China și, în prezent, investește 10 miliarde de dolari în infrastructura feroviară din Orientul Îndepărtat pentru a satisface nevoile viitoare ale Chinei înainte ca țara să progreseze în tranziția către surse alternative de energie. .
„Pentru a-și valorifica poziția, Moscova trebuie să se asigure că există infrastructură relevantă de export de energie, ceea ce reprezintă o provocare”, a spus Spivak. „Moscova realizează că oportunitatea de a-și vinde hidrocarburile către Europa și China este pe termen scurt.”
