Ultimul incendiu izbucnit joi dimineață a fost în Spitalul Movilă din Ploiești și a făcut două victime. Spitalul este situat în niște corpuri vechi de clădire, în zona de Nord a oraşului, unde sunt și multe blocuri de locuinţe, în altă locație față de Spitalul Județean Prahova de care aparține. Directorul instituției, Bogdan Nica, spune că secţia în care au murit doi pacienți este o fosta secție de pediatrie renovată.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență arată că spitalul nu avea autorizație de incendiu. Documentele pentru una nouă au fost depuse în urmă cu mai multe luni, dar ea încă nu a fost eliberată din cauza birocrației. „Astea sunt spitalele, sunt vechi, dar nu numai că sunt vechi, dar sunt pline de bolnavi”, a spus managerul Bogdan Nica ziariștilor aflați la fața locului.
ISU arată că, la controlul din acest an, în Spitalul Movila, a constatat că nu existau căi pentru evacuarea pacienților în caz de incendiu. Din această cauză, spitalul nu a primit autorizarea.
În urmă cu o lună, pe 1 octombrie, la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au murit 7 persoane în secția ATI. Și spitalul de aici funcționează într-o clădire veche, construită înainte de Revoluție.
Nici el nu avea autorizație de 14 ani. La controlul din februarie 2021, ISU a constatat mai multe nereguli la Constanța, printre care și aceea că nu exista instalația pentru detectarea incendiilor.
În momentul în care s-a aprins focul, secția ATI era ocupată la capacitate maximă. Din cei zece pacienți internați, șapte și-au pierdut viața.
În urma tragediei de la Constanța, managerul Stela Halichidis a fost dată afară, la cererea premierului Florin Cîțu, dar ulterior aceasta l-a dat în judecată municipalitatea și a cerut anularea deciziei de concediere.
Reprezentanții ISU spuneau atunci că nu a existat nicio solicitare și reprezentanții spitalului n-au depus niciun document prin care să ceară obținerea autorizației la incendiu.
La începutul anului, pe 29 ianuarie, 4 oameni mureau într-un incendiu izbucnit în secția Covid de la Institutul „Matei Balş" din Bucureşti. Pacienții au fost găsiți carbonizați. Clădirile în care funcționează spitalul sunt de asemenea vechi, construite în 1953, multe dintre ele fiind refăcute în anii de după Revoluție. Pavilionul , în care a izbucnit incendiul, funcționa din 1956.
Autoritățile au anunțat atunci că aripa în care a avut loc incendiul nu avea nici ea autorizație de incendiu de la ISU. După primele cercetări ale procurorilor, cauza incendiului de la Balș a fost de la tuburile de oxigen.
Primul incendiu de proporții izbucnit în spitale în timpul pandemiei a fost anul trecut, pe 25 noiembrie, la secţia ATI din incinta Spitalului Judeţean Piatra Neamţ, unde au decedat 7 persoane. Atunci a fost grav rănit și medicul de garda Ioan Cătălin Denciu, transferat ulterior la Bruxelles.
În urma anchetei, autoritățile au spus că secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ a fost reconfigurată în ziua incendiului fără a fi solicitat aviz de la DSP.
Majoritatea spitalelor din toată România funcționează în clădiri vechi, după cum au arătat și sindicaliștii de la Sanitas. „Se poate întâmpla oricând într-un alt spital din România, în condiţiile în care instituţiile sanitare sunt obligate să funcţioneze în clădiri cu infrastructură învechită, de peste 80-90 de ani!”, potrivit sindicaliștilor.
Raportul Ministerului Sănătății din 2020 arată dezastrul din spitale
Clădirile vechi și lipsa autorizațiilor la incendiu nu sunt singurele probleme din spitalele românești. Un raport dat publicității de fostul ministru Ioana Mihăilă a arătat că, în secțiile ATI controlate la finalul lui 2020, după incendiul de la Neamț, este dezastru.
Multe nu au aparatura necesară, iar numărul de angajați din aceste secții este insuficient.În mod normal, fiecare secție de garda trebuie să aibă doi medici, însă peste 60% dintre secțile ATI nu îndeplinesc această condiție.
În urma controalelor din secțiile ATI Covid din 307 spitalele, făcute în noiembrie anul trecut, 2% dintre paturile speciale ATI verificate nu sunt mobile/pe roți. De asemenea, 13% nu sunt echipate cu motor electric, iar, în cazul a 56% dintre paturi, nu sunt amplasate cel puțin 12 prize pe ambele părți ale patului, așa cum prevede legea.
În privința asigurării secțiilor ATI cu gaze medicinale, raportul arată că în cazul a 13% dintre acestea nu există două prize rapide pentru oxigen. În cazul a 18% din secțiile ATI nu este o priză de aer comprimat medicinal, iar 40% din secțiile ATI nu au cel puţin două prize de vacuum.
