Protestatarii au demonstrat împotriva certificatului verde în ciuda faptului că acesta nu se afla pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.
Nu se știe dacă protestatarii cunoșteau acest lucru, însă reprezentanții AUR au motivat alegerea zilei de marți drept una simbolică: în urmă cu 32 de ani, Nicolae Ceaușescu ținea ultimul său discurs în fața mulțimii adunate la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Mai multe mașini au fost vandalizate, printre care și a ambasadei Statelor Unite în România. Manifestația a fost transmisă live pe contul de Facebook al președintelui AUR, George Simion, dar a fost relatată pe larg și de presa românească, care l-a citat în repetate rânduri pe acesta.
La finalul protestului de la Parlament, discursul liderului AUR, George Simion, a fost transmis în direct de televiziuni. Simion a transmis mai multe mesaje eronate - printre care că la protest ar fi participat 20.000 de persoane - dar și instigări directe sau subtile ca oamenii să iasă la protest. În timpul aceleiași intervenții, s-a certat în direct cu unii jurnaliști.
Europa Liberă a discutat cu Cristina Pocora, membră a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) pentru a înțelege cât de libere sunt agențiile de presă și mass-media din România în a prelua mesajele liderilor de opinie ce instigă la ură publică sau, cum ar fi în cazul de față, la violență.
Legea audiovizualului, veche de aproape 20 de ani
LEGE 504 11/07/2002 a fost adoptată de Parlament în 2002 și reglementează calitatea informației prezentată de furnizorii de servicii media în țară. Articolul 95(1) prevede ca CNA-ul să poată retrage licența mai multor agenții media dacă mesajul propagat pe canalele de comunicare ale acesteia incită explicit la ură sau violență publică.
Scenariile, precum sancționarea agențiilor de presă ce au preluat excesiv îndemnurile lui Simion ca oamenii să meargă să protesteze la Guvern după vandalizarea mașinilor de la Parlament, sunt însă rare.
„Este o lege făcută în 2002, amendată în decursul timpului. Dar viziunea pe această legislație este din acele vremuri, din 2002. Între timp, lucrurile s-au mai transformat, s-au mai rafinat. Chiar și acțiunile personajelor publice, fie ele politice sau din divertisment, nu mai sunt cele din 2002. Altfel arată peisajul media, altfel arată manipulările. Deci, cumva, legea nu mai răspunde cu totul acelui cadru”, a transmis Cristina Pocora pentru Europa Liberă.
Membra CNA-ului a afirmat că în aceste situații, când legea pare să nu mai poată acoperi multe din instanțele preluate în prezent de media, responsabilitatea pică pe umerii fiecărui radiodifuzor.
„Radiodifuzorul are obligația legală să asigure în dezbatere, în prezentarea știrilor, în ceea ce prezintă, echilibrul în așa fel încât cel care stă în fața televizorului sau ascultă la radio să poată să își formeze singur o opinie despre ceea ce a văzut sau audiat. Repet, nu ne băgăm în politica editorială, dar astfel de subiecte pot face rău țării și cetățenilor acesteia”, a adăugat Pocora.
Aceasta a refuzat să comenteze promovarea mesajelor la ură instigate de Simion și alții în contextul protestului de azi, dar precizează ca CNA-ul a mai dat în trecut amenzi pentru instigarea la violență.
„Cred că am avut și o sancțiune dată și o analiză, tot un protest pe mesaje legate de covid, cred că a fost un protest la care a participat intens o televiziune”.
Astfel de scenarii sunt acoperite, potrivit lui Pocora, de articolul 95(1).
„Nu am avut foarte multe. Cumva peisajul acesta public politic a fost la noi mai puțin în zona aceasta (a mesajelor de incitare la ură sau violență, n.r.). Și atunci, chiar dacă am mai sesizat, am avut sancțiuni în zona somațiilor, amenzilor”.
Membra Consiliului a ținut să precizeze că instituția deminde de sesizările cetățenilor pentru a putea investiga eventualele derapaje din presă. Acest lucru se constituie pe baza unui raport pentru ca membrii CNA-ului să poată face o analiză pentru a încadra o asemenea faptă.
