Europa Liberă a dezvăluit că aproape 25 de milioane de lei (5 milioane de euro) din subvenția încasată au fost utilizați de partide pentru promovarea în presă și propagandă.
Dacă PSD a refuzat să dezvăluie cu cine a încheiat contractele, informațiile publice arată că suma cheltuită este de peste 15 milioane de lei în doar șase luni.
PNL a prezentat și destinatarii sumelor, 1,3 milioane de lei plecând lunar din conturile partidului pentru promovare în presă și propagandă. Pe listă se află firme apropiate de Realitatea Plus, B1 TV, RTV, Newsweek sau PS News.
Cu toate acestea, publicul nu este corect informat. Există un traseu al banilor, care face ca la telespectator să nu ajungă informația că urmărește un produs plătit de un partid.
Partidele nu semnează întotdeauna un contract direct cu televiziunea sau cu site-urile, ci printr-un intermediar, o firmă de publicitate sau marketing. Contractul are însă niște clauze clare privind numărul de articole sau prezența unor invitați în studiourile de televiziune.
Suveica firmelor de marketing
Partidele primesc lunar rapoarte detaliate privind serviciul prestat pentru care plătesc sumele din subvenție, bani primiți de la bugetul de stat. Astfel, liderii formațiunilor politice știu ce se întâmplă cu banii pe care i-au dat.
Nu prezintă însă aceste informații și publicul, cel care plătește, de fapt, indirect reclama de la televizor a partidelor. În cel mai bun caz, răspund solicitărilor primite legate de firmele cu care au încheiat contractele.
Spre exemplu, PSD-ul condus de Marcel Ciolacu blochează accesul la orice informație legată de banii cheltuiți, sub pretextul că raportează Autorității Electorale Permanente. PNL și USR PLUS, care funcționează după aceeași lege, oferă astfel de informații generale, ceea ce arată că PSD ține în mod intenționat totul sub cheie.
„Cel mai razna o iau lucrurile în campanie, acolo prețurile sunt umflate rău de tot. Și în afara campaniei se pot întâmpla multe, banii pleacă de la partide către diferite firme de consultanță sau marketing, apoi trec prin alte firme, firme din paradisuri fiscale. Nu e treaba partidelor unde ajung banii, ci să fie livrat ce scrie în contract. O firmă de PR poate încheia un contract că aduce invitați de la partide în emisiuni, contract legal”, a explicat un lider dintr-un partid parlamentar.
Ce spun membrii CNA
Un alt sistem folosit este ca televiziunile să fie cointeresate să difuzeze cât mai mult o conferință sau declarație de presă. Contracost. Un partid poate încheia un contract să îi fie difuzate integral toate conferințele de presă sau doar o parte.
Site-urile de știri pot încheia și ele contracte cu partidele pentru a-și promova diferiți lideri sau acțiuni în materiale plătite. Nu toate site-urile semnalează cu semnul „P” că articolul este promovat contra-cost de un partid.
„Sunt știri scrise direct de la partid și puse pe anumite site-uri, fără să fie modificate”, a descris situația un parlamentar.
Mircea Toma este membru CNA după votul primit în Parlament în luna mai. Înainte de a activa în Consiliu, a desfășurat o lungă activitate în monitorizarea campaniilor electorale și a modului în care banii ajung de la partide către televiziuni, presa tipărită sau online.
„Știrile sunt sacre, nu le poți plăti. Numai dacă ar exista un P de la publicitate sau dacă este o mențiune am afla că acea parte este plătită. Ca membru CNA nu văd dacă un partid a încheiat un contract cu o televiziune. Nu am cum să-mi dau seama ca membru CNA că ceea ce văd la televizor, dacă nu este marcat explicit că este plătit, că ar fi plătit. Pot gândi, dar ca membru ca CNA nu pot să știu asta, Curtea de Conturi știe”, a declarat Mircea Toma pentru Europa Liberă.
„Oamenii vor afla sumele dacă le spuneți dumneavoastră și alții. În campaniile electorale, materialele sunt marcate, știe toată lumea că este un material plătit de un partid", afirma Răsvan Popescu pentru Europa Liberă.
„Nu există o interdicție de la CNA că televiziunile nu pot încheia contracte cu partidele în afara campaniei, dar nici nu scrie nicăieri că se poate. În principiu, tot ce nu este interzis, este permis. Ar trebui să vedem ce scrie în contractele dintre părți” adaugă membrul CNA pentru Europa Liberă.
Contractele nu sunt însă publice, deoarece partidele și televiziunile nu vor să le publice, „disfuncționalitate” identificată și de Răsvan Popescu. Acesta precizează că problema „nu este la CNA".
Potrivit lui Popescu, nu există vreo plângere la CNA despre acest subiect.
Consiliul Național al Audiovizualului nu poate obliga televiziunile să semnaleze că au primit bani de la partide.
Legea finanțării partidelor politice prevede la articolul 25, litera c, că veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat pot avea printre destinații cheltuieli pentru presă și propagandă. În acest sistem legislativ, partidele și site-urile televiziunilor încheie colaborări, fără ca publicul să fie informat în mod direct.
Facebook Forum