Într-o atmosferă diplomatică tensionată, care încearcă să evite o criză de securitate, reuninea care a avut loc pe 13 ianuarie, la Viena, pare să se fi încheiat într-un impas. Niciuna dintre părți nu a renunțat la pozițiile lor deja cunoscute.
„Se pare că riscul de război în zona OSCE este acum mai mare decât oricând în ultimii 30 de ani. De câteva săptămâni ne confruntăm cu perspectiva unei escalade militare majore în Europa de Est”, a declarat ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, care apreluat președinția OSCE timp de un an.
Președintele rus Vladimir Putin a cerut la finalul anului trecut o serie de garanții de securitate în Europa, inclusiv neacceptarea de către NATO a noi membri, precum Ucraina și Georgia, și limitări ale desfășurării trupelor NATO în țările din Europa de Est membre ale alianței.
Oficialii occidentali spun că retorica combativă a Rusiei și masarea a aproximativ 100.000 de soldați în apropierea Ucrainei este o încercare de a face presiuni asupra Statelor Unite și a aliaților europeni ca să îndeplinească lista cu doleanțe a Kremlinului.
Moscova insistă că desfășurarea sa militară este un răspuns la ceea ce consideră prezența tot mai mare a NATO în sfera sa de influență și neagă planurile de a invada Ucraina.
Trimisul SUA la discuțiile OSCE a spus că Occidentul nu ar trebui să cedeze șantajului.
„În timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis cu privire la modul de consolidare a securității în beneficiul tuturor, trebuie să respingem cu hotărâre șantajul și să nu permitem niciodată să fie recompensate agresiunile și amenințările”, a declarat ambasadorul SUA Michael Carpenter la întâlnirea OSCE.
În schimb, Alexander Lukașevici, reprezentantul Rusiei la OSCE, a întărit poziția din ce în ce mai dură a Moscovei cu privire la cererea de garanții de securitate din partea Occidentului și a declarat că țara sa va lua măsuri dacă cererile sale nu vor fi luate în serios și răspunsul nu va veni într-un interval rezonabil de timp.
„Rusia este o țară iubitoare de pace. Dar nu avem nevoie de pace cu orice preț. Necesitatea de a obține aceste garanții de securitate oficializate legal pentru noi este necondiționată”, a spus ambasadorul rus la OSCE.
Lukașevici a mai spus că Rusia nu acceptă „un răspuns constructiv” la propunerile sale.
„Din nefericire, nu am primit de la partenerii noştri un răspuns adecvat'', a remarcat Lukaşevici, declarându-se dezamăgit că toată dezbaterea de la reuniunea OSCE a fost în jurul „presupusei ameninţări din partea Rusiei'' cu o invazie în Ucraina.
Prin amabasadorul Michael Carpenter, Statele Unite au transmis că OSCE din care fac parte 57 de state este forul esenţial pentru atenuarea tensiunilor cu Rusia şi asigurarea păcii în regiune, avertizând totodată că Washingtonul nu va accepta „şantajul'' Rusiei şi nici cererea acesteia de menţinere a unor „sfere de influenţă''.
În schimb, ambasadorul Alexander Lukaşevici a estimat că OSCE nu poate fi platforma ideală pentru asemenea discuţii, întrucât este o organizaţie care a acumulat „multe probleme sistemice''.
„Securitatea europeană depinde direct de stadiul relaţiilor între marile puteri, în special între Rusia şi SUA, prin urmare dialogul între noi este vital în sensul ajungerii la acorduri de principiu cu privire la aspectele cruciale pentru securitatea militară în Europa'', a argumentat diplomatul rus.
În declarațiile pe care le-a făcut presei după reuniune, Aleksander Lukaşevici a spus că Statele Unite i-au promis ultimului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, că NATO nu se va extinde „niciun centimetru'' către Est, cu excepţia Germaniei reunificate care să rămână membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Potrivit diplomatului rus, citat de agenția EFE, această promisiune i-a fost făcută în 1990 lui Gorbaciov de secretarul de stat american James Baker şi reconfirmată ulterior tot de acesta ministrului de externe sovietic Eduard Şevarnadze.
Declarațiile lui Lukaşevici vin după ce Kremlinul insistă de câteva luni că NATO a păcălit URSS şi Rusia prin extinderile Alianţei către Est în 1999 şi 2004. Invocând aceasta, Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri asupra arhitecturii de securitate europene, cerând în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianţei şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic.
Pe 13 ianuarie, Josep Borrell, șeful Uniunii Europene pentru politică externă, a avertizat că nu ar trebui să existe negocieri cu Rusia cu privire la situația din Ucraina, atât timp cât Moscova continuă să maseze trupe la granița țării.
