Pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 26 ianuarie, programată să înceapă la ora 13:00, sunt incluse subiecte referitoare la „situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO” și „măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”.
Anunțul a venit după ce președintele Iohannis a avut astăzi o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă la Palatul Cotroceni și a fost făcut printr-un comunicat de presă.
Putea fi programată această ședință mai devreme? „În general, CSAT-ul nostru nu e convocat imediat. (...) Putea fi ceva mai repede, după părerea mea”, a spus Şerban Filip Cioculescu, doctor în științe politice.
„Sigur că anunțul cu CSAT, imediat după știrea cu doleanța rusă, poate că e mai îngrijorător decât pare, dar în realitate probabil că e doar o coincidență. Probabil că era planificat de mai multe zile să aibă loc un CSAT și probabil că mesajul american și francez doar a grăbit puțin anunțul. Anunțarea CSAT-ului n-are legătură cu doleanța emisă de Federația Rusă”, crede și Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională și studii strategice.
O „doleanță” tactică
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat astăzi după declarația lui Serghei Lavrov, făcută în contextul întâlnirii cu secretarul de stat american Antony Blinken.
„O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a fost răspunsul MAE.
NATO este fermă în a „continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a subliniat MAE, într-un răspuns pentru Europa Liberă.
Potrivit ministrului Apărării, Vasile Dâncu, solicitarea Rusiei face partea din categoria acelor cereri pe care NATO și Uniunea Europeană le consideră inacceptabile.
„Este o cerere abuzivă care nu are legătură cu dreptul internațional. Federația Rusă încearcă să readucă lumea la nivelul de la finalul Războiului Rece, din 1991, ceea ce este inacceptabil”, a spus Vasile Dâncu, aflat la Timișoara.
Ministrul adăugat că NATO nu va negocia astfel de pretenții, amintind că inclusiv baza de la Deveselu este una defensivă: „Rusia nu poate condiționa planul defensiv al NATO”.
Claudiu Degeratu spune că poziția Rusiei a venit doar ca să distragă atenția de la problemele ridicate de SUA cu privire la o eventuală invazie în Ucraina.
„Lavrov a ales să nominalizeze cele două țări pentru că americanii vor să discute mai mult despre Ucraina, despre OSCE, despre situația cu prezența trupelor rusești în diferite conflicte înghețate”, a spus analistul.
„Cererea a avut mai mult un scop tactic, pentru că nu prea aveau cu se să mai iasă azi înainte de reuniune și să mai estompeze din declarațiile președintelui american și președintelui francez, care au anunțat eventuale mutări de trupe în cazul în care escaladează situația. E cumva mai mult pentru uz intern, pentru publicul rus, ca să se vadă că Rusia intră în forță în această reuniune la nivel înalt. Deci nu are nimic nou, acest lucru a fost solicitat de ruși încă de anul trecut”, a afirmat Claudiu Degeratu, pentru Europa Liberă.
Ce încearcă Rusia
Şerban Filip Cioculescu e de părere că cererea Rusiei reprezintă și „o chestiune de orgoliu, de program politic”.
„Să nu uităm că el (Putin) este cel care a declarat că cea mai mare catastrofă a secolului trecut a fost dispariția URSS. Chiar dacă nu poate reface URSS, vrea să rămână în istorie ca cel care a mai reparat puțin din nedreptatea trecutului”, a completat el.
„Există și un scop mai general, renegocierea ordinii internaționale. Ordinea mondială actuală - Pax Americana - e o ordine care se clatină, cel puțin așa percep Rusia și China, atunci că evident că și-ar dori o repunere în discuție a ordinii fundamentale ale sistemului”, mai spune expertul în relații internaționale.
„E vorba de dorința Rusiei de a recupera puțin din ceea ce consideră nedreptatea trecutului. Când Rusia a fost slabă, NATO s-a extins și țările din Europa de Est au primit această umbrelă de securitate, când Rusia lui Boris Elțîn nu se putea opune. Acum, când Rusia simte că are o fereastră de oportunitate, când Occidentul e mai divizat, economic și sanitar, China se ridică, retragerea Occidentului din Afganistan a dat un semnal de slăbiciune, probabil că președintele Putin simte că e o fereastră de oportunitate și nu vrea să o scape”, a mai spus Șerban Cioculescu, pentru Europa Liberă.
În plus, Claudiu Degeratu este de părere că „partea de forță pentru extern a fost cea cu anunțarea exercițiilor militare maritime, activarea unui grup naval maritim care să meargă pe oceanele și mările lumii și intensificarea mutării de tehnică militară din Extremul Orient spre granița cu Ucraina”.
Ce spune Bulgaria despre solicitarea Moscovei
Și autoritățile bulgare au reacționat la declarațiile Moscovei. Președintele Rumen Radev a calificat, de asemenea, drept „inacceptabilă și inutilă” cererea Rusiei.
„Cererea Rusiei privind retragerea forțelor NATO din Bulgaria este inacceptabilă și inutilă. În țara noastră nu există contingente aliate și echipamente militare cu bază permanentă. Decizia suverană pentru o astfel de prezență permanentă sau o desfășurare temporară aparține Bulgariei, în conformitate cu angajamentele noastre aliate. Țara noastră nu acceptă ultimatumuri din partea nimănui”, a declarat Radev.
„Bulgaria este un stat suveran și am făcut de mult timp alegerea noastră devenind membru al NATO”, a spus premierul bulgar Kiril Petkov, de la tribuna Parlamentului.
„Solicităm Rusiei să rămână angajată într-un dialog constructiv privind dezescaladarea tensiunilor”, a completat el, potrivit Novinite.
