Vladimir Putin este la Beijing, unde a slăvit bunele relații cu China, în timp ce tensiunile de la granița Ucrainei au rămas fără rezolvare, iar amenințarea unei invazii nu s-a diminuat.
China s-a alăturat Rusiei, într-o declarație comună transmisă chiar în ziua începerii Olimpiadei, în solicitarea ca NATO să își oprească „expansiunea".
SUA și alte țări occidentale au boicotat diplimatic ceremonia de deschidere.
Pe fondul boicoturilor diplomatice, al perspectivei unui război în Ucraina și al protocoalelor stricte privind pandemia de Covid, Jocurile Olimpice de la Beijing le oferă liderilor mondiali prezenți ocazia unei întâlniri rare cu liderul pe viață al Chinei, Xi Jinping.
Președintele pe viață al Chinei nu s-a mai văzut față în față cu un lider mondial din 2019, de când a izbucnit pandemia de Covid, din chiar străfundurile țării sale.
Vladimir Putin este invitatul vedetă la Beijing pentru startul jocurilor de iarnă.
Mai importantă pentru această vizită este cooperarea sporită și viziunea comună asupra lumii pe care președinții Xi și Putin sunt dornici să o arate. Dar și gazele. Exportul rusesc de gaze din Pacific către China și un nou acord între cele două țări.
În era Covid, spune specialistul RFE/RL, Reid Standish, China s-a izolat și găzduiește Jocurile Olimpice ca o țară mai puternică, mai autoritară și mai controversată pe scena internațională, în comparație cu 2008, când s-au desfășurat aici Jocurile de vară.
Beijingul va fi dornic să arate că legăturile sale diplomatice sunt încă puternice și să contrazică imaginea unei țări preocupate doar de jocuri politice interne și de sănătatea liderului său.
Obiectivul pare să fi fost atins încă înainte de începerea ceremoniei de deschidere.
Declarația comună
Vladimir Putin s-a întâlnit la Beijing cu liderul chinez și a transformat conflictul ucrainean din unul Rusia vs NATO, în unul în care Rusia și China. „Cer NATO să-și oprească expansiunea”.
Declarația comună a celor două state le plasează împreună în problematica acută a polilor de putere și securitate globală.
Deși nu se referă direct la Ucraina, cele două țări au acuzat NATO că susține ideologia Războiului Rece și și-au reiterat opoziția față de extinderea alianței.
China face, însă, o echilibristică delicată la acest nivel, pentru că Beijingul are relații cu Ucraina, atât politice, cât și economice. Orice invazie a Rusiei sau atac militar ar putea fi dăunătoare pentru statutul președintelui Xi.
Putin a profitat de ocazie pentru a susține că puterile occidentale folosesc alianța de apărare NATO pentru a submina Rusia.
Declarația instituie și o traducere particularizată a democrației, cum poate fi ea identificată și evaluată.
„Părțile împărtășesc înțelegerea că democrația este o valoare umană universală, mai degrabă decât un privilegiu al unui număr limitat de state și că promovarea și protecția ei este o responsabilitate comună a întregii comunități mondiale”, se spune în textul declarației.
De asemenea, „o națiune poate alege astfel de forme și metode de implementare a democrației care s-ar potrivi cel mai bine statului său particular, pe baza sistemului său social și politic, a fundației sale istorice, a tradițiilor și a caracteristicilor culturale unice. Este doar la latitudinea poporului țării să decidă dacă statul lor este unul democratic.”
Pe același tipar, fără a face referire directă la Statele Unite și la aliați, se spune că „încercările anumitor state de a-și impune propriile „standarde democratice“ altor țări, de a monopoliza dreptul de a evalua nivelul de conformitate cu criteriile democratice, de a trasa linii de demarcație pe criterii ideologice, inclusiv prin stabilirea de blocuri exclusive și alianțe de conveniență, se dovedesc a nu fi altceva decât o încălcare a democrației și contravin spiritului și adevăratelor valori ale democrației.”
„Asemenea încercări de hegemonie reprezintă amenințări serioase la adresa păcii și stabilității globale și regionale și subminează stabilitatea ordinii mondiale”, se spune în declarația asumată și de liderul de la Kremlin, care a mobilizat peste 120.000 de trupe la granița Ucrainei, invadată în martie 2014, atunci când Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea.
De atunci, războiul din estul Ucrainei, întreținut cu ajutorul separatiștilor proruși susținuți de Moscova, a făcut peste 13.200 de victime.
Nu este uitat nici interesul Chinei, criticată de liderii occidentali pentru încălcarea drepturilor omului și nenumăratele abuzuri asupra populației uigure.
„Părțile consideră că susținerea democrației și a drepturilor omului nu trebuie folosită pentru a exercita presiuni asupra altor țări.”
Cele două țări s-au declarat „serios îngrijorate” și de pactul de securitate Aukus dintre SUA, Marea Britanie și Australia.
Anunțat anul trecut, Aukus va permite Australiei să construiască submarine cu propulsie nucleară ca parte a eforturilor de consolidare a securității în regiunea Asia-Pacific.
Acordul este văzut ca un efort de a contracara China, acuzată că a crescut tensiunile în teritorii disputate, cum ar fi Marea Chinei de Sud, remarcă BBC.
Între timp, Rusia a spus că sprijină politica Beijingului „O singură China”, care afirmă că Taiwanul auto-condus este o provincie separatistă care în cele din urmă va face din nou parte din China.
Cu toate acestea, Taiwan se vede ca o țară independentă, cu propria sa constituție și lideri aleși democratic.
În afară de Putin, Xi va avea timp să se întâlnească cu lideri din Pakistan și din toate cele cinci țări din Asia Centrală (Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan), precum și cu lideri din Polonia și Serbia.
Gazele rusești. Un nou acord cu China
Președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit existența unui nou acord de gaz rusesc cu China, la întâlnirea sa de vineri cu președintele Xi Jinping, de la Beijing. El a promis că va crește exporturile Moscovei din Orientul Îndepărtat.
Rusia, deja furnizorul numărul trei de gaze pentru Beijing, a consolidat legăturile cu China, cel mai mare consumator de energie din lume, reducându-și dependența de clienții săi tradiționali de energie europeni.
„Petroliștii noștri au pregătit noi soluții foarte bune privind aprovizionarea cu hidrocarburi către Republica Populară Chineză”, a spus Putin.
„Și s-a făcut un pas înainte în industria gazelor, mă refer la un nou contract privind furnizarea a 10 miliarde de metri cubi pe an Chinei, din Orientul Îndepărtat al Rusiei”, a adăugat Putin.
Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, iar țările occidentale sunt îngrijorate că livrările ar putea fi întrerupte în cazul unui conflict din cauza crizei ucrainene.
Noul acord cu Beijingul nu ar permite Moscovei să redirecționeze gazele către Europa pentru că implică gaze din insula Sahalin, din Pacific, neconectată la rețeaua europeană de conducte a Rusiei.
Gigantul rus Gazprom a declarat că intenționează să crească exporturile de gaze către China la un total de 48 de miliarde de metri cubi pe an, inclusiv prin conducta nou convenită, care numai ea va livra 10 miliarde de metri cubi anual din Orientul Îndepărtat al Rusiei.
Conform planurilor anterioare, Rusia și-a propus să furnizeze Chinei 38 de miliarde de metri cubi până în 2025. Gazprom nu a dat un termen limită până la care se va atinge noua țintă de 48 de miliarde de metri cubi.
O sursă din industria de profil a declarat vineri pentru Reuters că Gazprom, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a convenit un contract pe 30 de ani cu CNPC din China.
Sportul
La Olimpiadă, participă aproape 3.000 de sportivi și zeci de mii de persoane din echipele acestora, voluntari și corespondenți de presă. Toți sunt izolați de public și testați zilnic.
În ciuda măsurilor extreme, în acest grup izolat există deja aproape 290 de persoane cu Covid. Nu este clar câți dintre ei sunt sportivi. Germania a anunțat joi că șase persoane din delegația sa au Covid, dar nu a spus câți sunt sportivi.
Beijingul devine de astăzi singurul oraș care a organizat și o Olimpiadă de iarnă și una de vară (2008). Și este, până în 20 februarie 2022, orașul fără zăpadă în care se întrec cei mai buni atleți ai sporturilor de iarnă. Evenimentele au loc exclusiv pe zăpadă artificială.
