Patru grupuri de luptă multinaționale ar putea fi desfășurate în sud-estul Europei, dacă miniștrii apărării din NATO se pun de acord, ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei în Ucraina, relatează marți Reuters, citând declarațiile a trei diplomați.
Reuniunea NATO are loc în contextul în care SUA avertizează asupra unei iminente invazii rusești în Ucraina.
Miniștrii apărării urmează să decidă miercuri și joi dacă vor lua o decizie politică, urmând ca șefii de arme să planifice desfășurarea grupurilor tactice de aproximativ 1.000 de soldați fiecare în Bulgaria și România și, eventual, în Slovacia și Ungaria.
Acești militari se vor alătura celor o mie de americani care au ajuns în România săptămâna trecută, în cazul unui acord.
Franța a anunțat săptămânile trecute că va trimite câteva sute de soldați în România și s-a oferit să conducă grupul de luptă din România.
„Vor fi câteva sute de militari francezi”, a spus Laurence Auer, într-un interviu pentru Europa Liberă. Scopul eforturilor din aceste zile este evitarea unui război. „Europa nu mai vrea morți”, a spus ambasadoarea Franței în România.
Franța ar putea fi națiunea-cadru a grupului de luptă
Într-o conferință de presă care a avut loc marți, secretarul general al NATO a salutat disponibilitatea Franței de a conduce grupul de luptă care va fi organizat în România.
Va dura însă până ce toate detaliile vor fi definitivate, a precizat Jens Stoltenberg.
El a menționat că, deși detaliile nu sunt stabilite, nu înseamnă că NATO nu reacționează optim și a menționat în acest sens sosirea forțelor SUA pe care le-a vizitat la Mihail Kogălniceanu săptămâna trecută.
„E greu să estimăm (când ar putea ajunge în România, n.red.) pentru că e nevoie de o decizie politică a Consiliului Nord-Atlantic și apoi o analiză a eșalonului politico-militar din punct de vedere al înființării Grupului de luptă NATO-România. Să ne așteptăm ca Franța sa fie națiune-cadru, pentru că Polonia are SUA, iar țările baltice au Marea Britanie, Germania și Canada”, a spus generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
El și-a exprimat speranța că printre țările care să trimită militari în România să fie și Turcia.
„Ar trebui să includă și participarea Turciei. N-am găsit până acum niciun semnal, din acest punct de vedere. Dar să plecăm de la relațiile foarte bune pe care România le are cu Turcia, de interesele Turciei pentru spațiu extins al Mării Negre și faptul că Turcia are un aeroport NATO de reacție rapidă. Este singurul port de reacție rapidă a NATO, diintre cele zece, care are trupe permanent la bază”, a subliniat Bălăceanu.
În privința importanței ca Franța să conducă grupul de luptă, generalul în rezervă a spus că „Franța este o putere militară în cadrul NATO, are relații economice cu România”.
„Interesul geo-strategic al Franței este important legat de grupul de luptă, dar îl excede, pentru că e vorba de realizarea prin industria franceză și a altor capacități de apărare, mai ales în privința apărării costiere și a apelor teritoriale”, a subliniat el.
Reticență din partea Ungariei și Slovaciei
Agenția de presă Reuters notează că Slovacia și Ungaria se feresc să provoace Rusia.
Din acest punct de vedere, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a afirmat că „mai puțin ne interesează dacă alte state agreează sau nu. Ne interesează ideea de grup de luptă NATO mai ales pe teritoriul România”.
Această mișcare din partea NATO ar fi cea mai mare schimbare a posturii de forță de când a înființat grupurile de luptă „Prezență înaintată consolidată” în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia - susținute de tancuri, apărare aeriană și unități de informații și supraveghere - ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
„Va exista o sarcină care ne va permite să escaladăm, dar și să de-escaladăm dacă Rusia își retrage armata”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.
