Franța este parte a Formatului Normandia, grupul care a negociat, după anexarea ilegală a Crimeei, încetarea ostilităților din estul Ucrainei, unde separatiștii sprijiniți de Rusia se confruntă, în continuare, cu militarii ucraineni.
Au murit până acum 14.000 de oameni. Aceasta în ciuda acordurilor de la Minsk (2014 și 2015), prin care părțile se angajau la încetarea imediată a focului. Franța crede în continuare că discuțiile sunt vitale. „Negocieri și descurajarea adversarului”, sunt cele două direcții pe care le abordează Franța, spune ambasadoarea Laurence Auer pentru Europa Liberă.
În planul „descurajării adversarului”, Franța și-a anunțat deja disponibilitatea de a trimite militari în România, în cadrul unei forțe NATO. „Vor fi câteva sute de militari francezi”, precizează Laurence Auer.
Scopul eforturile din aceste zile este evitarea unui război. „Europa nu mai vrea morți”, spune ea.
- Despre prezența militară la granița Ucrainei: „Ne îngrijorează foarte tare”.
- Despre cererile Rusiei: „Astăzi discutăm despre reducerea tensiunilor, despre eforturile de a ne întoarce într-o situație în care țările nu sunt amenințate”.
- Despre noua structură de securitate europeană dorită de Franța: „E o discuție în cadrul NATO. Nu înseamnă că nu vrem să acționăm în cadrul NATO, dimpotrivă”.
- Despre negocierile în Formatul Normandia: „Este cel mai bun format disponibil. Trebuie să continuăm”.
- Despre atitudinea Ungariei: „Statele membre sunt total libere să aibă contacte directe, să aibă opinii diferite. Dar, când vine vorba despre securitatea regională și amenințări, există unitate”.
- Despre mișcările naționale anti-UE: „Avem mișcări populiste, avem fake news, trebui să facem foarte mult pentru a da informații corecte oamenilor”.
- Despre reforma justiției în România: „Există un calendar stabilit de guvernul României ca angajament de desființare a Secției Speciale până la sfârșitul lui martie”.
Europa Liberă: Prezența militară a Rusiei pare mai puternică de la o zi la alta. E, cu siguranță, mai puternică azi decât acum o săptămână în jurul Ucrainei, inclusiv în Marea Neagră. Cât de îngrijorată este Franța?
Ambasadoarea Laurence Auer: Suntem foarte îngrijorați. Am văzut aseară [joi, n.r.] că discuțiile în Formatul Normandia, care au avut loc la Berlin nu s-au soldat cu vreun rezultat. Sperăm foarte mult să continuăm, să ne implicăm în discuții diplomatice. Simțim că nu mai este timp de relaxare și de a privi situația din afară.
Trebuie să facem toate eforturile, ca francezi, ca europeni, ca aliați pentru a aduce Rusia la masa negocierilor.
Europa Liberă: Cât de realistă poate fi soluția Formatului Normandia, dat fiind că Ucraina spune că Acordul de la Minsk, în forma în care îl dorește Rusia aplicat, nu este o opțiune pentru că implică modificări constituționale care îi pot afecta chiar suveranitatea?
Ambasadoarea Laurence Auer: Formatul Normandia, care a fost creat chiar după invadarea Crimeei, este cel mai bun format disponibil. Când am reluat discuțiile în acest format în 26 ianuarie, în Paris, am avut foarte, foarte multă încredere că putem obține progrese, că putem identifica elemente de diminuare a tensiunilor în acest format.
NATO nu a fost niciodată mai unită.
Prima întâlnire a fost un prim pas bun și faptul că avem la aceeași masă Franța, Germania, Rusia și Ucraina a fost pentru noi un element de structură foarte bun pentru discuții. Ce a fost ieri [joi] la Berlin este doar un pas. Ar trebui să continuăm în acest format.
Credem cu tărie că în această discuție directă se pot rezolva toate neînțelegerile, se pot obține progrese pentru toate elementele legate de aplicarea Acordului de la Minsk în noile circumstanțe.
Europa Liberă: Nu afectează un format limitat perspectiva unui NATO mai unit, pentru care pledează toate țările Occidentale?
Ambasadoarea Laurence Auer: Ei bine, după cum vă dați seama, nu am fost niciodată mai uniți decât în această perioadă de tensiuni foarte grave. Săptămâna trecută, joia trecută, la reuniunea B9, găzduită de România și de Polonia, când [ministrul de Externe francez] Jean-Yves Le Drian s-a aflat la București, am discutat situația și faptul că europenii răspund de unitatea, dar și de securitatea Europei.
Dacă urmărim soluții pentru viitor, ar trebui să fim parte din înțelegerea la care se ajunge și parte din discuție. Și imediat după ce a fost la Moscova, președintele Macron a fost la o întâlnire în formatul Weimar. Am avut o multiplicare a formatelor, inclusiv în NATO, OSCE. Amintiți-vă că discuțiile de consolidare a încrederii sunt discuții la care Rusia se află la masă.
Este foarte, foarte important să nu încetăm să fim uniți și să ne implicăm nu numai la nivelul Franței, dar al întregii Uniuni și, de asemenea, împreună cu partea americană. Au fost atât de multe contacte prin telefon sau video-conferință cu colegii noștri din Statele Unite. Ar trebui să spun astăzi că nu am fost niciodată la fel de uniți. Lucrăm împreună pentru a obține o soluție și măsuri de reducere a tensiunilor.
Europa Liberă: Președintele Macron vorbește de mai mult timp despre o nouă modalitate prin care Europa să se apere și să abordeze strategiile de securitate. Acum acest lucru pare să fie mai actual ca niciodată. Există vreo șansă ca Europa să fie capabilă să se apere fără ajutorul SUA?
Ambasadoarea Laurence Auer: Bineînțeles, considerăm că acest lucru este o temă de discuție. Cu Acordul de la Minsk și invadarea Crimeei, oricum trebuie să avem discuții pe tema apărării Europei și avem discuția aceasta. Și în cadrul NATO, am abordat de mult timp tema securității europene, de exemplu consolidarea flancului estic.
Nu vrem război, nu vrem o invadare, nu vrem discuții despre morți în Europa.
De aceea sunt forțele franceze în Estonia, pentru a ne asigura că luăm în considerare propria noastră securitate pe termen lung, dar și măsuri de descurajare a amenințărilor. Perspectiva pe termen lung, în această perioadă de criză, este greu de discutat. Și cred cu tărie că va trebui să continuăm discuția în viitor. Dar în acest moment avem o abordare dublă: una cu cu adevărat diplomatică - continuăm la masa negocierilor, cu dialog, pentru a obține măsuri. Și avem a doua parte a abordării: care este o poziția de descurajare a adversarului.
Nu vrem război, nu vrem o invadare, nu vrem discuții despre morți în Europa. Nimeni nu e pregătit pentru așa ceva. Popoarele noastre nu sunt pregătite pentru așa ceva. Sunt convinsă că așa stau lucrurile și în România.
Această dublă abordare, descurajarea adversarului și negocierea sunt astăzi prioritatea. Dacă ne uităm la dialectica pe care a folosit-o Rusia în timpul dialogului dintre președintele Putin și președintele Macron, este foarte dificil să ne luăm angajamente pentru viitor, deoarece viitorul nostru include măsuri de dezarmare, o mai bună înțelegere a Acordului de la Minsk și a ceea ce ar trebui să facem cu privire la conflictele active din regiune.
Și este vorba și despre înțelegerea reciprocă a ceea ce s-a întâmplat și ne-a adus astăzi în această situație de pericol foarte mare pentru fiecare țară.
Europa Liberă: În discursul din 19 ianuarie, președintele [Macron] a spus că Europa are nevoie de un nou sistem de securitate. Ce ar însemna acesta? La ce se referă?
Ambasadoarea Laurence Auer: Când am discutat despre acest posibil nou sistem, a fost în cadrul lui NATO, într-o discuție despre o strategie pe termen lung. Nu a însemnat că nu am vrut ca NATO să fie parte din aceasta.
Dimpotrivă, am vrut să avem o discuție în cadrul NATO, pentru că America a vrut acest lucru. Vă amintiți, de foarte multă vreme, în cadrul NATO, discutam un nou concept al strategiei Alianței.
Faptul că astăzi Franța se angajează, concret, să trimită forțe militare în cadrul NATO, arată imediat că nu vrem să face lucrurile de unii singuri, că vrem o nouă arhitectură de securitate, un alt tratat. Dimpotrivă!
În cadrul NATO, împreună cu întreaga Alianță, suntem deciși să găsim o modalitate astfel încât Europa să poată decide asupra viitoarei sale strategii de apărare. Și nu înseamnă că nu vrem să acționăm în cadrul NATO, dimpotrivă. Vrem să discutăm.
Între timp, am avut pregătirea acelei „Busolei Strategice” a Uniunii Europene, un proces care se dovedește complementar și care va fi aprobat la următorul Consiliu European. Este o listă a opiniilor generale și analizelor despre amenințări și un fel de a aborda noile amenințări.
Trebui să amintesc aici că, desigur, în ultimele săptămâni am văzut amenințări militare, dar am suferit și breșe de securitate cibernetică, iar acest lucru este foarte, foarte periculos.
Așadar, prin Busolă Strategică, europenii iau în considerare și noile zone de posibile conflicte, cea cibernetică, dar spațiul însuși. Următoarea generație de conflicte poate viza nu doar în chestiuni teritoriale, ci pe aspecte din spațiu.
Această Busolă Strategică, această viziune pe care o are Franța este împărtășită și de alte țări. Germania a fost cea care a lansat procesul în urmă cu un an. Și nu este vorba despre Franța.
Deci aveți posibilitatea de a ne spune și cum privește [România] amenințarea și cum ar trebui să reacționăm împreună.
Europa Liberă: Zilele acestea, în București, consilierul Departamentului de Stat a spus că Statele Unite nu iau în considerare o schimbare a cadrului, a arhitecturii securității europene. Există discuții cu SUA cu privire la acest „nou cadru” pe care îl menționează președintele Macron?
Ambasadoarea Laurence Auer: În acest moment, într-o perioadă de criză, nu văd ce sens ar avea. Idee e să continuăm dialogul pentru pregătirea strategiei comune, a conceptului, articularea cu UE, dar și de a putea răspunde în mod coordonat la această nouă amenințare. Dacă vedeți poziția europenilor, lucrăm la sancțiuni masive. Înseamnă sancțiuni economice, sancțiuni asupra unor persoane, bunuri etc. Cum am spus, acestea sunt instrumentele noastre.
Cu americanii discutăm mai multe, astăzi, despre coordonarea forțelor care vor rămâne în România, de exemplu. În această etapă nu avem vreo dificultate.
Europa Liberă: Care ar fi cea mai mare provocare pentru unitatea Uniunii Europene în acest moment? Și aș menționa Ungaria, și vizita premierului Orbán la Moscova, care nu a arătat unitate în interiorul UE.
Ambasadoarea Laurence Auer: Știți, și mă gândesc din nou la comunicatul de presă după reuniunea B9 găzduită de România și Polonia, această reuniune arată o uniune perfectă, evaluare tactică perfectă și o unitate tactică cu privire la ceea ce ar trebui să facem împreună.
Deci, din punctul meu de vedere, desigur, statele membre sunt total libere să aibă contacte directe, să aibă opinii diferite. Dar în cadrul B9, când vine vorba despre securitatea regională și amenințări, a fost doar unitate între membrii B9 plus Franța.
Era momentul în care toată lumea ar fi putut auzi un element de disensiune în interior, dar comunicatul de presă este foarte, foarte clar în acest sens.
Europa Liberă: Președintele Macron a vorbit, într-un context în care negocierile și diplomația sunt prioritatea, a vorbit despre „trauma suferită de Rusia”. Ce înseamnă acest lucru? Întreb venind din România si pentru publicul românesc. Pentru noi, trauma era pe cealaltă parte, în fostele țări comuniste și fostele țări sovietice.
Ambasadoarea Laurence Auer: Desigur, fiecare țară are o traumă. Când ne uităm la prietenia franco-germană, ne putem imagina că în fiecare familie a fost cineva care fie a murit în al Doilea Război Mondial, fie a fost pus într-o situație de viață sau de moarte. Aceasta înseamnă că fiecare țară, astăzi, trebuie să ia în considerare propriul mod de a se raporta la traumă.
Și sunt de acord că trauma din România după perioada comunistă, dar și după secole lungi de istorie cu un vecin care era Rusia la acea vreme, este, desigur, foarte important să luăm și acest lucru în considerare. Dar dacă vedem cum lucrăm în zilele noastre, prin dialog și negociere putem rezolva lucrurile.
Vă amintesc că în Europa unită de după 1989, în toate tratatele am vorbit despre minorități, despre drepturi și despre istorie. Când am început președinția franceză, președintele a anunțat că vom lucra la istoria noastră comună. E o istorie plină de conflicte, cu toții avem acest lucru.
Europa Liberă: Rusia vrea să se întoarcă în momentul 1997 din punct de vedere al prezenței NATO. În ce termeni este discutat acest lucru?
Ambasadoarea Laurence Auer: Nu aceasta este discuția pe care o avem astăzi. Astăzi vorbim despre reducerea tensiunilor, despre eforturile de a ne întoarce într-o situație în care țările nu sunt amenințate, nu sunt puse în situația de a de a avea teritoriile încercuite.
Amintesc și că după ’97 s-au semnat o mulțime de tratate și s-au purtat multe discuții cu Rusia. Am menționat OSCE, dar știți, nu construim singuri o arhitectură europeană de securitate.
Nu am impus Rusiei niciun fel de tratat. Acordurile de la Minsk au fost semnate de țări suverane. Așadar, discuția de astăzi este despre modalitățile și mijloacele diplomatice, dar face și parte dintr-o discuție a NATO privind apărarea. Cum să obținem această detensionare și cum atenuăm pe termen foarte scurt tensiunile.
Europa Liberă: Acum Rusia cere Ucrainei oprirea exercițiilor militare comune cu țările NATO. Ar putea fi acesta un punct de negociere?
Ambasadoarea Laurence Auer: În acest moment nu am discutat acest lucru în NATO. Dacă luăm lista cererilor Rusiei, inclusiv față de România, și începem să o discutăm azi... Vorbesc în calitate de diplomat. Am fost la discuțiile președintelui Chirac cu președintele Putin la diverse summit-uri, inclusiv la cel din St. Petersburg despre securitatea europeană.
Ce am învățat din experiența mea în perioade de criză este că este foarte important să-ți segmentezi obiectivele. Să nu vorbești despre strategii pe termen lung.
Ceea ce a făcut președintele Macron la Moscova, când a mers acolo, a fost să discute pași pentru săptămâna următoare, după terminarea exercițiului militar [din Belarus]. Să se asigure că nu avem acest declanșator în jurul Ucrainei sau în Donbas sau la graniță sau că migrația va fi folosită ca instrument etc. Deci da, astfel se discută.
Este important, de asemenea, să ascultăm pentru a putea aduce la masa negocierii multe probleme, multe probleme. A găsi o cale de negociere. Desigur, eu nu sunt în prima linie, colegii mei din Paris, din Moscova, de la NATO sunt în prima linie. Dar avem încredere în diplomați pentru că au cadrul în care pot aborda problemele.
Europa Liberă: Ca diplomat cu experiență, dacă ar fi să descrieți situația actuală pe o tablă de șah, ce piesă ar fi cea la fel de puternică ca Rusia?
Ambasadoarea Laurence Auer: Șahul este despre tactică și anticiparea următoarei mișcări. Dar în situația actuală, tactica nu este probabil cel mai bun instrument. Cel mai bun instrument este dialogul.
Putem analiza tratatele și strategiile de război. Putem vedea cât de importantă este tactica, iar șahul este important în întreaga lume. Dacă te uiți la ce s-a întâmplat în diferitele părți ale discuției, deodată vezi Mali și nu înțelegi. De ce vorbim despre Africa? Am fi putut vorbi despre Afganistan, unde România a avut o prezență puternică atât de mult timp,
Dar, în opinia mea, este ca după 9/11 să abordezi problema în termenii tablei de șah nu ar fi dat rezultate. Este un mod de a aborda problema. Franța nu vrea dezamorsarea situației pentru că joacă rolul calului din jocul de șah. Nu este așa. Suntem parte a Formatului Normandia, și nu e poziția personală a președintelui Franței, facem parte din Format și este unul bun, o spun din nou.
Europa Liberă: Anunțul președintelui Macron că Franța vrea și va contribui la apărarea României cu forțe militare în cadrul NATO a fost foarte bine primit în România. Când sosesc?
Ambasadoarea Laurence Auer: A fost un proces foarte rapid. Deci, președintele Franței a spus pe 19 ianuarie, suntem pregătiți. Dacă NATO decide să ne angajăm în participarea la acest tip de prezență, cunoscut foarte bine în diferite țări, inclusiv România, suntem gata.
Iar în timpul vizitei [ministrului Apărării] Florence Parly la București, ea a exprimat aceeași disponibilitate, spunând că Franța ar fi gata să aibă acest rol de națiune-cadru.
Acum însă e nevoie de o decizie concretă în NATO. Nu vom construi singuri această forță, doar Franța. De obicei, la acest tip de forță, EFP – „Prezenţă Înaintată Consolidată”, participă mai multe țări și trebui să definești foarte multe lucruri cu țara gazdă, România în acest caz. Nu e o decizie chiar atât de rapidă.
Avem însă încredere că lucrurile vor evolua rapid, și forța va include, probabil, câteva sute de militari francezi. Sunt, personal, foarte mândră că țara mea a luat această decizie, pentru că este o decizie foarte importantă de consolidare a flancului estic al Europei din punct de vedere al securității. Și este un semn de solidaritate foarte mare între Franța și România.
Fotogalerie | NATO și-a întărit prezența în România
Aș spune că obiectivul principal pentru noi este unitatea și pacea. O reafirmare a principiilor, pentru că dacă încălcăm principiile astăzi, dacă acceptăm o încălcare după ce s-a întâmplat în Crimeea, nu vedem următorul pas.
Vedeți, nu există nicio modalitate de a vedea cum va funcționa continentul european.
Europa Liberă: În afară de acest conflict și aceste tensiuni curente, sunt multe alte provocări pe care le are Europa. Provocări pe care Franța se pregătea să le abordeze în perioada în care se află la președinția UE. Care ar fi strategia pentru a aborda mișcări precum RoExit, HuExit, PolExit, cu mișcări din interiorul Europei, care pot duce la o Uniune Europeană mai slabă?
Ambasadoarea Laurence Auer: Din interiorul țărilor, da. Pentru că avem mișcări populiste, avem fake news, e un element al situației din Europa. Trebui să facem foarte mult pentru a da informații corecte oamenilor. Un motto al președinției franceze este „apartenența”.
Este un lucru crucial, pentru că, desigur, după Brexit și, desigur, după Covid, care a adus atâta suferință, în Franța și ca în România, vedem în pregătirea alegerilor că sentimentul apartenenței la teritoriul european trebuie reevaluat și demonstrat tinerilor.
Desigur, spunem mereu despre vaccin sau despre reglementările pe care le discutăm mereu pentru a ne asigura că studenții pot călători, discutăm de Erasmus etc., dar nu e suficient. Pentru a răspunde la întrebare, vrem să aducem din nou în atenție sentimentul apartenenței la Europa și a miza lucrurilor importante pe care le construim.
Europa Liberă: Planurile de reziliență au fost prezentate ca o soluție după pandemie. Este Franța optimistă din acest punct de vedere? Că Europa va fi mai puternică?
Da, și este foarte important pentru că pachetul aprobat de șefii de state se referă la tranziția în domeniul mediului, cea energetică. Deja de doi ani s-a lucrat la crearea mecanismelor de solidaritate.
Și România este o țară foarte importantă, nu doar pentru că vrem să depuneți mai multe eforturi, de exemplu, pentru clădiri, pentru economisirea de energie, etc., ci și pentru că sunteți parte din soluție, sunteți viitorul.
Aveți o țară foarte puternică în ceea ce privește schimbările economice. Ieri, am vizitat o companie, Atos, care este o companie în creștere în domeniul big data dar și pentru dispozitive de securitate și I.T.
Așadar, România face parte din această provocare, iar PNRR este unul dintre instrumentele pe care le-am pus în mișcare pentru a fi siguri că Europa trece de la o economie bazată pe carbon la una fără carbon, că trece la o economie digitală și o piață mai integrată. Una din lecțiile pandemiei o vedem în companiile franceze care se întorc din Asia sau din alte țări ale lumii pentru a construi lucruri în România, de la mașini electrice la baterii etc.
Europa Liberă: România a avut multe provocări în ceea ce privește justiția și reforma justiției. Ca reprezentant al președinției Consiliului UE, care ar fi recomandările pentru România din acest punct de vedere?
În acest moment aș spune că eforturile trebuie făcute de România. În această perioadă de șase luni a președinției nu se publică rapoarte sau analize din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) sau altele. Există un calendar stabilit de guvernul României ca angajament de desființare a Secției Speciale până la sfârșitul lui martie.
Nu e că cerem noi Românei să facă asta, și asta, și asta și noi analizăm la Bruxelles. E o reformă amplă a sistemului juridic, întreprinsă de ministrul Justiției Cătălin Predoiu, iar Coaliția a aprobat scopul și etapele. De e pe agenda guvernului și Parlamentului. Sperăm foarte mult ca reformele să aibă loc și ca cetățenii să aibă încredere în sistemul românesc de justiție. E vital pentru viitor.
