Cele cinci firme au primit în total 71 de milioane de euro amendă. Alături de ele, a fost amendată și asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA din Belgia.
Consiliul Concurenței susține că, în urma investigaţiei declanşate în 2018, a constatat că, între 2015 și 2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
Europa Liberă a discutat cu cel care a depus sesizarea la Consiliul Concurenței.
Florin Hozoc este reprezentantul unei firme de distribuiție de medicamente, inclusiv de imunoglobuline. Florin Hozoc avea, la momentul declanșării anchetei, contract cu Biotest pentru distribuirea de imunoglobuline.
„Au spus pe bună dreptate că taxa clowback pentru aceste medicamente nu este justificată, pentru că aceste medicamente sunt oricum în deficit la nivel global, colectându-se mai puțină plasmă. Așa că s-au început demersuri pe lângă Guvern, care era surd la aceste demersuri. Până când un lobbist a venit cu ideea să nu le mai dea deloc imunoglobulină ca să simtă că se întâmple ceva. Câțiva producători au notificat că se retrag de pe piață cu șase luni înainte. Am rămas noi cu Biotest, pe vremea aia eram distribuitori Biotest”, a povestit Florin Hozoc.
Acesta spune că le-a propus atunci celor de la Biotest ( una dintre cele 5 firme amendate) să continue să livreze și tot ce depășește 15% din taxa de clawback va plăti distribuitorul.
„În acest timp, toți ceilalți producători și-au retras produsele și au început să facă presiuni asupra Biotest că trebuie să înceteze și ei livrările. Și, de pe o zi pe alta, ne-a notificat Biotest că nu mai livrează din cauza taxei clawback. Cu chiu cu vai am reușit să-i convingem să nu sisteze și să ne dea o cantitate mult mai mică. În tot acest timp, noi am avut acces și la comunicarea între producători, și la comunicarea cu Biotest. Și așa am văzut că a continuat presiunea asociației producătorilor să nu mai livreze, că atâta timp cât o să livreze, guvernul n-o să scoată taxa clawback”, a spus Florin Hozoc.
Între timp, în urma negocierilor, Ministerul Sănătății și Guvernul au fost de acord să scoată taxa de clawback pentru imunoglobuline timp de doi ani.
„Atunci le-am zis `Uite, s-a scos taxa clawback, reluați livrările`. Și atunci, tot prin mail, au zis „Nu, mai păstrăm în continuare situația asta pentru că acum vrem nu suspendare, ci exceptare pe termen nelimitat și să crească și prețurile”. Atunci m-am rugat de fiecare în parte să dea fiecare un număr de flacoane pentru pacienții români. Dar nu au fost de acord pentru că voiau să forțeze și alte condiții. Și apoi m-am trezit că sunt acuzat de monopol că rămăsesem singurul care livra”, a spus Florin Hozoc.
El atunci a sesizat Consiliul Concurenței care a început o anchetă ce s-a desfășurat cu instituții similare din alte țări.
În perioada 2015-2018, pacienții români au rămas fără cantitatea suficinetă de imunoglobuline timp de 1,5 ani.
Criza imunoglobulinelor continuă și astăzi când nevoile pacienților români nu sunt acoperite.
„Lucrul cel mai grav este că și în prezent există o criză. Și această criză se manifestă din decembrie, imediat ce a avut loc ședința de deliberare a Consiliului Concurenței pentru stabilirea acestor sancțiuni. De atunci, toți distribuitorii s-au trezit cu comenzile anulate, inclusiv noi care aveam livrări de la un distribuitor, dar s-a amânat pentru începutul lunii aprilie”, a mai spus Florin Hozoc.
Neoficial, sunt între 5.000 și 10.000 de pacienți care au nevoie de imunoglobuline
România nu are un registru cu pacienții care au nevoie de imunoglobuline pentru tratarea bolilor autoimune, neurodegenerative sau a diferitelor tipuri de imunodeficiențe. Neoficial, există între 5.000 și 10.000 de astfel de pacienți.
Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), Rozalia Lepădatu, spune că în perioada 2015-2018 a sesizat Ministerul Sănătății pentru că firmele făcuseră notificări că nu mai livrează medicamente, dar nu știa că au făcut cartel.
„Știam că una dintre problemele lor era taxa de clawback, pe care ministrul a anulat-o pentru imunoglobuline”, a spus Rozalia Lepădatu.
„Pe de o parte, e bine că s-a identificat acest cartel. Dar,pe de altă parte, nu știu cum o să ne afecteze pe noi pacienții. Noi în continuare nu am rezolvat problema. În primul rând, trebuie făcute centre de colectare plasmă, inclusiv private. Dar acreditarea centrelor durează între 6 și un an”, a completat președinta APAA.
România poate rezolva problema prin colectarea de plasmă
Medicul Marius Geantă, fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină, spune că nu e prima dată când firmele de medicamente sunt amendate, dar trebuie așteptată decizia finală a instanței, care poate reduce sau anula amenzile.
„Țin minte că atunci în jur de 5.000 de pacienți aveau nevoie de medicamente, iar statul român a fost obligat să activeze mecanismul european de protecție civilă. Ceea ce arăta o situație extrem de gravă”, a spus Marius Geantă.
Acesta mai arată că problema imunoglobulinelor poate fi rezolvată prin producția locală de plasmă.
„La imunoglobuline România ar putea să aibă producție locală, dar pentru aceasta ai nevoie de un sistem de colectare a plasmei. Însă, trebuie reformat sistemul de transfuzii. Există un program într-un proiect de reformare a transfuziilor de la Consiliul European, dar din cauza pandemiei proiectul este în urmă”, a mai spus Marius Geantă.
Care sunt firmele amendate de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenţei a anunţat marţi că a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro), în urma unei investigaţii declanşate în 2018.
Companiile sanctionate sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 lei
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 lei;
- PPTA, Belgia: 375.521 lei.
Acestea nu au furnizat un punct de vedere referitor la acuzațiile aduse de Consiliul Concurenței.
„PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ¬, precizează Consiliul Concurenţei.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională.
