Termenul „greenwashing” a apărut în anii 1980, iar odată cu creșterea interesului în protejarea mediului, a apărut și o conștientizare sporită față de acest fenomen, termenul ajungând să fie inclus chiar și în Oxford English Dictionary la sfârșitul deceniului.
Potrivit unui studiu efectuat în 2021, la nivel global, în ultimii cinci ani, 85% dintre consumatori și-au schimbat comportamentul spre a fi mai sustenabil, iar în medie, mai mult de o treime (34%) dintre aceștia sunt dispuși să plătească în plus pentru produse sau servicii pe care le consideră ecologice.
Ținând cont de acest lucru, tot mai multe corporații au început să își promoveze în mod fals serviciile ca fiind sustenabile, sau să organizeze diferite evenimente ecologice la care invită participarea clienților, fără ca ei să facă schimbări semnificative în operațiunile proprii în așa fel încât să-și reducă propriul efect dăunător asupra mediului.
„Faptul că folosești culoarea verde, care în general pe oameni îi face să creadă că e ceva ecologic, faptul că momentul în care construiești un brand introduci tot felul de elemente, o frunzuliță, care țin de natură și pământ, toate țin practic de greenwashing” explică reprezentantul Greenpeace România, Laura Bonciu.
„Greenwashing” în domeniul modei: „o minciună pe față”
Potrivit Parlamentului European, din cauza creșterii substanțiale a cantității de haine produse în fiecare an, 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt generate de producția de haine și de încălțăminte, făcând astfel din industria modei una dintre cele mai poluante industrii de pe planetă.
Conform unui raport Changing Markets Foundation din 2021, care a studiat prezența practicii de „greenwashing” în industria modei, 39% din produsele studiate aveau etichete „verzi” atașate, iar dintre acestea, 59% erau cazuri de „greenwashing”.
Dintre companiile verificate în cadrul raportului, cele mai multe dezinformări au fost găsite la unele branduri cunoscute și prezente chiar și pe piața din România, ele având 96% respectiv 89% din afirmații care se încadrau în categoria de „greenwashing”.
O practică de „greenwashing” în industria modei, potrivit Laurei Bonciu, este colectarea hainelor de către marile lanțuri de magazine, care susțin că ele vor fi pe urmă reciclate.
„Ei spun că strâng hainele, dar, în realitate, se poate recicla între 1-3% din tot ce este strâns pentru că hainele au compoziții diferite și este foarte greu în procesul de reciclare al textilelor să reciclezi materialele compozite. Îți trebuie mai multe haine care să aibă aceași compoziție”.
„Acesta este cel mai clar exemplu de greenwashing, ei zic ‘noi reciclăm, noi colectăm selectiv hainele și vei purta produse noi’, de fapt nu se întâmplă lucrul ăsta, este o minciună pe față” a adăugat reprezentantul Greenpeace.
Supermarketurile își creează o imagine „verde”
Conform The Guardian, la nivel global, cel puțin 8,8 milioane de tone de deșeuri de plastic ajung în mediul marin în fiecare an, echivalentul aruncării în fiecare minut a unui camion de gunoi plin de plastic în ocean.
O parte semnificativă a acestei cantități imense provine din plasticul de unică folosință pe care îl găsim la produsele de zi cu zi cumpărate din supermarketuri.
Potrivit unui raport al Environmental Investigation Agency în colaborare cu Greenpeace, pe parcursul anului 2019, 896.853 de tone de ambalaje din plastic au provenit din cele 10 supermarketuri majore din Marea Britanie.
Cu toate acestea, supermarketurile participă adesea la campanii de „greenwashing”, încercând să își creeze o imagine „verde”, explică Laura Bociu.
„În momentul în care își fac publicitatea ne zic că ar fi mai bine să ducem un stil de viață zero-waste și să nu producem deșeuri, dar de fapt nu pun o alternativă viabilă pe piață și e doar la nivel de discurs pentru a spăla imaginea”.
Aceste supermarketuri promovează campanii „verzi” prin care cumpărătorii pot contribui la protejarea mediului, în schimb „în realitate nu au rafturi de mâncare la vrac care nu vine ambalată, produc, inclusiv sub marcă proprie, destul de multe produse care au dublu sau chiar triplu ambalaj din diverse materiale, sau direct ambalajele pe care le folosesc nu pot fi colectate sau reciclate în final pentru că sunt dintr-un mix de componente care nu se pot recicla” a mai precizat reprezentantul Greenpeace România.
Cum recunoaștem campaniile de „greenwashing”
Campaniile de „greenwashing” sunt greu de evitat. „Este o practică pe care o găsim cam peste tot, cred că sunt foarte puține produse de pe piață care nu s-au întâlnit niciodată cu practici de greenwashing” explică Laura Bonciu.
Însă persoanelor care doresc să cumpere produse cu adevărat „verzi” și să evite aceste campanii de marketing, reprezentantul Greenpeace le recomandă să fie atenți de unde își fac cumpărăturile, indiferent dacă este vorba de îmbrăcăminte sau de produse alimentare.
„În primul rând să se uite cât de mare e brandul. De cele mai multe ori dacă un brand foarte mare vorbește despre sustenabilitate, ar trebui să caute pe net investigații și să vadă dacă a ieșit ceva la iveală” explică aceasta.
„În general, brandurile mari, care fac mult greenwashing, nu au parte de transparență în care să poți să urmărești tot ciclul de producție, în care să vezi ce se întâmplă în spate. Cele care sunt deschise către zona asta îți dau foarte multă informație pe care nu o vei găsi la un gigant”.
O altă practică care poate fi de ajutor în acest sens este înlocuirea brandurilor de renume în obiceiurile consumatorilor cu producătorii locali. „Astfel investim și în comunitatea noastră și îi și susținem pe cei care vin cu produse de aici”.
Comisia Europeană: afirmații „exagerate, false sau înșelătoare”
Potrivit Autorității Naționale Pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), în 2020 au demarat, alături de alte state membre UE, o verificare a respectării „prevederilor legale privind protectia consumatorilor” prin evaluarea mai multor produse vândute online care sunt descrise ca fiind „verzi”.
„În urma verificărilor s-a constatat că, în multe dintre cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informații astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor sau că operatorul economic nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute”.
De asemenea, în cursul anului 2021, Comisia Europeană alături de autoritățile naționale de protecție a consumatorilor, a lansat o verificare a mai multor pagini web în care era folosită mențiunea „ecologic” în diverse sectoare de activitate, printre care se numără confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic.
În urma acestei verificări, s-a constatat că în 42% din cazuri, afirmațiile „au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE”.
Totodată, în urma verificării, Comisia Europeană a mai constatat că „în 37 % din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului”.
Potrivit ANPC, consumatorii pot reclama cazurile de „greenwashing”, iar ele pot fi sancționate „conform Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor”.
De asemenea, potrivit ANPC, în cadrul „Noii agende pentru consumatori”, adoptată în 2020 de către Comisia Europeană, una dintre principalele priorități este „crearea condițiilor prin care consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi fără a fi victime ale dezinformării ecologice”.
Măsuri „dure” necesare combaterii fenomenului
Fenomenul va rămâne însă greu de combătut fără măsuri legislative dure.
„Sunt industrii întregi care și-au dat seama cât de mare este beneficiul de imagine care le este adus din astfel de practici” explică Laura Bonciu.
Pe lângă reglementarea acestei forme de publicitate, potrivit reprezentantului Greenpeace, este necesară și o campanie de informare a publicului, astfel încât oamenii să poată lua decizii mai bune în privința propriilor obiceiuri de cumpărături.
În vederea opririi „greenwashingului” industriei petrolului și a gazului fosil, Greenpeace a lansat o campanie prin care își propune să strângă semnături pentru o inițiativă cetățenească europeană care ar putea face posibilă legea pentru interzicerea reclamelor pentru combustibili fosili și a sponsorizărilor din partea companiilor din acest sector.
Astfel de inițiative, din mai multe direcții, ar fi benefice în combaterea fenomenului, explică Laura Bonciu, „Cred că genul acesta de inițiativă poate ar trebui să vină și din perspectiva altor industrii și să fie reglementat genul ăsta de publicitate”.
