Linkuri accesibilitate

Jens Stoltenberg anunță înființarea unui grup de luptă NATO în România. „Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară”


Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

 Orice utilizare a armelor chimice de către Rusia ar fi cu totul inacceptabilă și ar „schimba total natura conflictului” din Ucraina, a declarat miercuri secretarul NATO, Jens Stoltenberg. Acesta a anunțat că vor fi organizate patru grupuri de luptă NATO în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

Vorbind înaintea summitului NATO de joi la Bruxelles, șeful NATO a avertizat că folosirea armelor chimice ar fi o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și cu consecințe de mare amploare”.

„Orice utilizare a armelor chimice ar schimba total natura conflictului, ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional și ar avea consecințe de amploare”, a spus Stoltenberg, citat de Reuters.

„Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară”, a spus Stoltenberg. El a făcut apel la responsabilitate și a avertizat că utilizarea armelor nucleare va duce la extinderea conflictului dincolo de granițele Ucrainei.

Într-un interviu acordat la emisiunea Christianei Amanpour de la CNN, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că Rusia va folosi arma nucleară dacă existența sa ar fi amenințată.

Comentariul, făcut la aproape patru săptămâni după ce Rusia și-a trimis forțele în Ucraina, a venit pe fondul îngrijorării occidentale că conflictul ar putea escalada într-un război nuclear.

„Avem un concept de securitate internă și este public, puteți citi toate motivele pentru care armele nucleare să fie folosite. Deci, dacă este o amenințare existențială (s.r.) pentru țara noastră, atunci acesta (arsenalul nuclear - n.r.) poate fi folosit în conformitate cu prevederile noastre”, a spus Peskov, citat de Reuters.

„Nu există alte motive care au fost menționate în textul respectiv”, a spus el într-o referire suplimentară la conceptul de securitate al țării.

Peskov a refuzat în mod repetat să excludă posibilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina.

„Deci, dacă este o amenințare existențială pentru țara noastră, atunci (arsenalul nuclear - n.r.) poate fi folosit în conformitate cu conceptul nostru”, a spus Dmitri Peskov.

Întrebat dacă președintele Putin ar lua în considerare utilizarea armelor nucleare, Peskov a spus: „Avem un concept de securitate internă și este public, puteți citi toate motivele pentru care armele nucleare sunt folosite.”

Miercuri, Jens Stoltenberg a spus că NATO a furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, după ce serviciile de informații au avertizat că Rusia le-ar putea folosi în Ucraina.

„Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria”, a spus șeful NATO.

De asemenea, șeful NATO a anunțat că vor fi luate măsuri de consolidare a Flancului Estic, urmând să fie organizate patru grupuri de luptă NATO în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

„Aceste batalioane sunt deja acolo, în mare parte, ele devin mai integrate și cresc gradul de operaționalitate. Vor fi o componentă importantă a forțelor naționale de apărare, dar este vorba despre reacția imediată. Vorbim despre sute de mii de soldați care sunt în stare de alertă acum, un număr semnificativ de soldați americani, 100.000, mulți pe Flancul Estic. Acesta este răspunsul direct la invazia rusească. În paralel, am început și operațiunea de consolidare pe termen lung”, a explicat Stoltenberg, întrebat în legătură cu trupele din România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

De asemenea, Stoltenberg a acuzat China că oferă sprijin politic Rusiei și că „împrăștie minciuni flagrante și dezinformare” și a spus că rolul Beijingului în invazie va fi și el discutat la summit.

El a spus că China a pus sub semnul întrebării dreptul națiunilor independente de a-și alege propria cale, adăugând că alianța este îngrijorată că China ar putea oferi „sprijin material pentru invazia rusă”.

Stoltenberg a cerut ca Belarusul să pună capăt și „complicității sale în invazia lui Putin” și a avertizat că deciziile luate la summitul de mâine vor avea „implicații de mare anvergură”.

Și președintele american Joe Biden a avertizat miercuri că amenințarea ca Rusia să folosească arme chimice în atacul său în curs de desfășurare asupra Ucrainei este „reală”, transmite CNN.

Avertismentul a fost lansat înainte să plece de la Casa Albă pentru o călătorie cu mize mari în Europa, unde va promova unitatea occidentală și sprijinul pentru Ucraina.

„Cred că este o amenințare reală”, a spus Biden, întrebat dacă amenințarea războiului chimic în Ucraina este una reală. El a refuzat să dea mai multe detalii înainte de a se îmbarca pe Marine One.

Întrebat care va fi mesajul său către partenerii europeni, el a spus: „Voi spune asta în față, voi spune tot ce am de spus, o voi spune când voi ajunge acolo.”

În urmă cu zece zile, șeful NATO a avertizat că afirmația falsă a Rusiei conform căreia Ucraina ar fi depozitat arme biologice ar putea fi folosită de Kremlin ca pretext pentru atacuri chimice, ceea ce ar echivala cu o „crimă de război.”

Declarațiile au fost făcute atunci în contextul în care armata rusă tocmai lansase un atac cu rachetă pe timp de noapte împotriva unei baze militare ucrainene aflată la granița cu Polonia, ucigând nouă persoane, potrivit oficialilor din Liov.

Tot atunci, șeful NATO a exclus ideea înființării unei „zone de excludere a zborului” deasupra Ucrainei, așa cum a cerut în mod repetat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Arme chimice folosite in Siria
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:48 0:00

Cu puțin timp înainte, acuzase, într-un tweet, guvernele SUA și Ucrinei că operează un „program militar-biologic” secret, o afirmație care a fost imediat preluată și de Beijing.

SUA au respins categoric aceste acuzații, numindu-le „ minciuni de-a dreptul ”.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG