În ianuarie 2021 o petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu și semnată de peste 4000 de oameni de cultură îi cerea președintelui Iohannis să scoată ICR „de sub mutilanta tutelă politică”. Cu speranțele suscitate de rezultatul alegerilor care au generat o coaliție de dreapta, oamenii de cultură au semnalat că, după decapitarea din 2012, când Ponta a transferat instituția de sub Președinție sub Senat, „ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști… ICR-urile din lume s-au umplut de rubedenii, relații politice, soți și soții, în deplină opacitate”.
Soluțiile propuse în petiție erau revenirea ICR sub administrația prezidențială, depolitizarea, reinstituirea concursurilor pe posturi, management cultural profesionist, transparență. Președintele Iohannis a ignorat solicitarea și a lăsat instituția să se degradeze sub talpa algoritmului politic.
În martie 2022, au ajuns la audieri 12 candidați la funcțiile de director și director adjunct al institutelor din Paris, Londra, Budapesta, Viena, Istanbul, Berlin, Beijing, Stockholm, Bruxelles și Tel Aviv. Câteva biografii inadecvate funcției dau semne de sinecură politică.
ICR - „Un leș politic din care se înfruptă partidele”
Exprimarea plastică îi aparține președintelui Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă de la Camera Deputaților, Iulian Bulai. Nu numai opoziția a sesizat discrepanțele dintre cerințele unui post de reprezentare culturală în străinătate și persoanele propuse. Deputatul PSD Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, a criticat folosirea ICR ca „agenție de turism” pentru a trimite în străinătate „rentieri politici”.
Vocile critice din mass-media nu au clintit deciziile comisiilor reunite ale Parlamentului care s-au aliniat pentru a aviza întreaga listă de noi directori ca Dragoș Tiberiu Niță (Istanbul), Andreea Dincă (Viena), Cristian Niculescu (Berlin), Liviu Țăranu (Beijing), directori adjuncți ca Andreea Dogariu (Budapesta), Cezar Preda (Paris), Claudiu Mihai Florian și Catinca Nistor (Londra). Li s-au reînnoit mandatele pe încă patru ani directorilor Doina Maria de la ICR Paris, Martin Ladislau Salamon la ICR Tel Aviv, Bogdan-Mihai Popescu la Stockholm, Adrian Pietrăreanu director-adjunct la Bruxelles.
Um memoriu ajuns la Comisia de cultură a Camerei Deputaților și la Comisia de cercetarea a abuzurilor în anul 2020 descria dezastrul instituțional generat de numirile politice în perioada 2018-2020, când ICR a fost condus de Liliana Țuroiu preferată de PSD, ulterior de Mirel Taloș ca interimar, numit de ALDE.
Se arăta că instituția trăiește în degringoladă fără plan de proiecte și cu o administrație improvizată, că sunt aduși oameni necalificați prin metoda detașării, că proiectele culturale se „implementează” prin ordin al președintelui, proiectele fiind „99% venite din afara institutului”. Ca proiecte pentru străinătate „sunt împachetate și exportate evenimente singulare, fără miză și fără vreo continuitate strategică”, se arată în memoriu.
Un raport al Curții de Conturi a consemnat creșterea funcțiilor de conducere care a ajuns să reprezinte peste 30% din totalul angajaților, precum și nerespectarea baremelor în numeroasele deplasări ale șefilor în străinătate. Când a părăsit fotoliul de președinte ICR în 2019, optând pentru o numire discutabilă legal ca director la ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu a lăsat, conform memoriului, „un palmares uluitor: comisie de anchetă internă, deplasări de 37.000 euro nesupuși decontării și fără explicația mizei, eludarea legii achizițiilor pentru transportul lucrărilor de artă etc.”
Numeroase alte nereguli, abateri de la lege, aspecte sugerând corupția dar mai ales paralizia instituției, sunt aduse la cunoștința responsabililor din Parlament, ICR fiind o instituție sub control parlamentar. Memoriul angajaților nu a primit niciodată răspuns.
În noiembrie 2021 Mirel Taloș, președintele interimar care a girat dezastrul, a fost numit vicepreședinte la propunerea PSD în noua garnitură a conducerii ICR, alături de Liviu Jicman, președinte propus de PNL și de Attila Weinberger vicepreședinte numit de UDMR. Algoritmul politic a funcționat, iar dl. Mirel Taloș a fost considerat indispensabil.
Cezar Preda:„Nu eu sunt miza. Credeți că eu nu văd că e politizat?”
Dialogul Europei Libere cu fostul parlamentar Cezar Preda, avizat să plece director adjunct la ICR Paris, a dezvăluit statutul de neclintit al instituției acaparate de politicieni. Presa a semnalat inadecvarea biografiei inginerului metalurg cu poziția de diplomat cultural. „Nu trebuie să fii neapărat om de cultură ca să promovezi cultura”, a motivat dl. Preda, care consideră că, fiind chemat de președintele ICR „să pună umărul” la promovarea culturii, a primit „o sarcină”, iar nu o sinecură.
L-am întrebat dacă s-a gândit să-și reia ocupația de inginer și de manager de profil în care a excelat, așa cum a descris pe larg, după ce a ieșit în 2020 din politică:„E nedrept, nu pot fi judecat doar pentru o singură activitate, eu sunt și economist, am doctorat în inginerie mecanică, viața m-a dus în direcții diferite unde am performat de fiecare dată… Pentru mine funcția de la Paris e o sarcină, e necesar acolo un manager cu experiență, am 16 ani de diplomație parlamentară”, a explicat Cezar Preda pentru Europa Liberă.
L-am întrebat pe fostul deputat PD, PDL și PNL dacă i s-ar fi oferit postul de la Paris în cazul în care nu ar fi fost politician. Iată răspunsul: „Nu sunt eu miza. Am avut imagine politică, sunt un om puternic, dar nu eu sunt miza. Credeți că nu văd că e politizat, cine e numit? Dacă îi luați la rând o să găsiți lucruri grave. Acolo e sinecură. Eu nu am nevoie de o sinecură. Am bani, am familie, pentru mine e o sarcină… Dați-mi 6 luni și o să vă lămuriți”, a mărturisit Preda.
Alte nășii
Numirea pe nășie la Londra a Catincăi Nistor, fiica lui Stelian Nistor, naș de cununie al liderului PSD Valeriu Zgonea, este un alt caz semnalat de jurnaliști. În anul cât a fost interimar directoare a Teatrului Bulandra, a produs un prejudiciu de aproximativ 7000 euro constatat de Tribunalul București într-un proces aflat încă pe rol.
Catinca Nistor își vede visul cu ochii:„Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra…Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra”, declara într-un interviu publicat de Cultura la dubă.
Și reînnoirea mandatului lui Marton Salamon director la ICR Tel Aviv iscă întrebări după scandaluri apărute în presă și suspiciuni de afaceri cu vinuri.
Influența partidului a funcționat și în cazul numirii Andreei Dogariu, soția senatorului PSD de Timiș. Este la a doua încercare: în 2018 a fost pe listă tot de la PSD pentru directoratul ICR Budapesta, însă dosarul 16504/271/2015 de cercetare penală pentru delapidare, fals în înscrisuri, folosirea cu rea-credință a bunurilor societății prevăzute în Codul Penal l-au făcut pe ambasadorul României la Budapesta să nu agreeze această propunere. Este cunoscut că avizarea se face atât de către ICR, cât și de Ministerul Afacerilor Externe, care a ținut cont de poziția ambasadorului.
Andreea Dogariu s-a judecat cu Inform Media s.r.l., unde era angajată ca administrator împreună cu Monica Trușcă și Daniela Preda, timp de mai mulți ani. Sentințele în Dosarul 7996/30/2013 au fost variabile: când în favoarea companiei, când în favoarea pârâtelor.
Andreea Dogariu a declarat pentru Europa Liberă că sentința definitivă obținută la Înalta Curte de Casație și Justiție în noiembrie 2021 a înclinat balanța în favoarea sa. „Ajută dacă vă spun că patronul Inform Media cu care m-am judecat zece ani are să-mi dea 60.000 lei și că mi-a cerut scuze?”, a adăugat. Andreea Dogariu se instalează ca directoare adjunctă la ICR Budapesta dintr-un post de inspector superior la Direcția de Protecție a Copilului Timiș.
România curată dezvăluia în 2017 că Grindeanu este nașul de cununie al cuplului Andreea și Eugen Dogariu.
Ce speră președintele ICR
Liviu Jicman revine la ICR după 5 ani ca președinte după ce a fost vicepreședinte trei ani sub direcțiunea lui Radu Boroianu. Din dialogul purtat nu reiese că președintele este 100% convins de lista propunerilor înaintate Parlamentului. „Există un circuit de avizare complex, dacă nu am certitudinea că se primesc avizele, nu are rost să fac propunerea”. Cu alte cuvinte, sfințirea politică primează în fața oricăror criterii de competență, de oportunitate, de background cultural.
Totuși declară că „e important să ne ținem departe de amprenta politică, să nu devenim complet politici” și îl apără pe fostul deputat Cezar Preda de la care așteaptă o contribuție în „capacitarea de resurse” la Paris.
Pe circuit se află în prezent alte 6 propuneri care pot rezerva aceleași surprize: persoane agreate politic, nănași, neveste, odrasle. Președintele ICR motivează nevoia de a umple degrabă locurile vacante din străinătate rămase neocupate de mai mulți ani. „Când am venit în noiembrie anul trecut am găsit institute cu lacăt pe poartă. Nu s-au făcut numiri nici în perioada războinică a lui Marga, nici pe vremea lui Lilian Zamfiroiu, nici a lui Radu Boroianu. Ultima a fost, prin excepție, numirea Lilianei Țuroiu în 2019 la Bruxelles”, afirmă președintele Jicman.
Din surse interne aflăm că Liliana Țuroiu a lăsat o listă de propuneri când a plecat la Bruxelles, dar MAE n-a acceptat-o din cauza calității slabe a CV-urilor. Interimarul Mirel Taloș nu a avansat numiri, preferând să joace cartea detașărilor, la îndemână și mai comodă. Nici azi nu e diferit, referenții fiind trimiși în străinătate nu prin concurs, cum se făcea în perioada 2005-2012 a echipei Patapievici-Mihăieș-Tania Radu, epocă reformatoare a ICR, ci prin detașare și numire temporară pe 4 ani.
Criteriile enunțate de actualul președinte ICR pentru selectarea personalului din străinătate ar fi cunoașterea spațiului cultural, capacitate managerială, complementaritatea echipei. „Sperăm să putem relua și sistemul concursurilor”, a declarat Jicman pentru Europa Liberă.
De pe site-ul ICR aflăm că o treime din posturi sunt neocupate, că în ultimii 5 ani nu a existat niciun concurs de angajare finalizat, că există reprezentanțe fără angajați ca ICR Beijing sau cu un singur angajat ca ICR Praga și Varșovia.
Președintele ICR se plânge că are un buget de avarie, chiar dacă a reușit să obțină o creștere de 14% anul trecut. În medie, fiecare institut din străinătate trebuie să se descurce cu 100.000 euro pe an. ICR funcționează cu aproximativ 10 milioane de euro anual de la bugetul statului. Execuția bugetară a fost de 62% în 2021. Chiar dacă pandemia a generat perturbații în acțiunile ICR, execuția deficitară influențează alocările viitoare de la Ministerul Finanțelor.
Deși a găsit o instituție răvășită, dezorganizată, cu proiecte minore, fără plan anual, Liviu Jicman consideră că a făcut deja un pas prin conturarea unei strategii puse în discuția Consiliului de conducere, neîntrunit de mult timp.
Strategia pe perioada 2022-2026, urmărind dezvoltarea instituțională, programarea, inițierea și promovarea culturală și susținerea artiștilor, creatorilor și operatorilor culturali expusă pe site prezintă 5 axe: dezvoltare instituțională, programare și inițiativă culturală, susținere culturală, limba română, multilingvism și pluriculturalitate, diplomație culturală.
Printre obiectivele strategice sunt incluse un „sistem de management performant” și ”resurse umane competente”. Cum vor fi ele atinse cu un personal de conducere recrutat după pofta patronatului politic, e greu de prevăzut.
