Potrivit Guvernului condus de Nicolae Ciucă, suplimentarea bugetului PNDL, făcută exact înainte de Congresul PNL (așa cum s-a întâmplat și anul trecut, doar cu un alt premier-candidat), ar fi avut loc la cererea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), care gestionează programul.
Ministerul Dezvoltării a cerut mai mulți bani și a invocat două motive principale:
- a primit multe proiecte (aproape 5.000) pentru modernizarea unor drumuri și ar mai avea nevoie de 10 miliarde de lei;
- trebuie să finanțeze 105 proiecte de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) - 5,5 miliarde de lei;
Aceste 15 miliarde se adaugă celor 50 de miliarde de lei alocate anul trecut de guvernul Cîțu, înainte de congresul PNL din 25 septembrie.
Programul este însă unul care înregistrează numeroase probleme, semnalează organizația Expert Forum (EFOR), iar alocările suplimentare nu vin cu rezolvări și nici măcar cu explicații.
Primește bani în plus un drum pentru care nu s-a decontat încă niciun ban sau există încă proiecte, încă din 2015, pentru care stadiul de decont e zero.
Septimius Pârvu de la Expert Forum explică într-un interviu pentru Europe Liberă că una dintre cele mai mari probleme ale PNDL/Anghel Saligy e lipsa de transparență și faptul că sunt alocați bani fără a exista vreo analiză a autorităților în legătură cu eficiența, performanța sau urmările anilor de PNDL.
Expert Forum a publicat, miercuri o analiza a programului până în momentul martie 2022. Organizația pune la dispoziție și o hartă interactivă a celor aproape 12.000 de proiecte.
Printre problemele semnalate de EFOR:
- Alocări de miliarde de lei pentru proiecte întârziate, iar valoarea unor proiecte a crescut chiar şi de 20 de ori;
- 658 de proiecte care au în 2022 procente de implementare declarate mai mici decât în 2021;
- Există șapte contracte cu valori și de peste 50 de milioane de lei, din care nu s-a decontat niciun ban, însumând 525 de milioane de lei;
- Există proiecte a căror valoare a crescut de până la 15 – 20 de ori (de exemplu de la 130 de mii de lei la 2,6 milioane);
- Un număr de 569 de proiecte au încă stadiul de decont 0%, însumând 2,2 miliarde de lei. Dintre acestea 80 au fost semnate în 2015, iar 22 din 2016, însumând 430 de milioane;
1. Europa Liberă: Care este cea mai mare problemă sesizată de EFOR în implementarea PNDL, la momentul martie 2022?
Septimius Pârvu: Problemele nu prea s-au schimbat de când am început noi să ne uităm la acest program, adică de la începuturile lui, în 2013. Sunt probleme legate de transparență, de disponibilitatea datelor, de controale, de achiziții și modul în care sunt implementate achizițiile.
Dacă ne uităm însă la momentul martie 2022, imaginea de ansamblu este că programul nu a fost implementat în perioada promisă inițial. El a tot fost prelungit, nici acum nu s-au terminat de implementat PNDL 1 și PNDL 2, dar începem PNDL 3- Anghel Saligny.
Dacă ne uităm la lista de proiecte pe care am făcut-o și publică, pentru că oricine trebuie să aibă informațiile acestea, nu doar noi, sunt proiecte care au grad de implementare financiară (pentru că vorbim despre decontarea financiară) de 0%.
Din păcate, nu am avut timpul și resursele pentru a ne uita la fiecare proiect în parte pentru a vedea de ce este 0%. Unele erau și anul trecut la 0%, ceea ce înseamnă, practic, că Ministerul nu a decontat. Dacă s-au întâmplat sau nu lucrări, este altă întrebare la care nu avem răspuns în acest moment.
2. Europa Liberă: Ce semnificație are faptul că ministerul nu decontează? Ce spune aceasta despre cum se desfășoară proiectele?
Septimius Pârvu: Proiectele se implementează pe bază de decont. Se fac lucrările, după care Primăria se duce să ceară bani pentru a le plăti. Sigur, se poate întâmpla și ca firma să înainteze bani sau să aștepte, dar sigur că nimeni nu vrea să rămână cu datorii sau să plătească lucrări din banii lui.
Cauzele pot fi multiple. Pot fi probleme legate de achiziții, pot fi probleme legate de incapacitatea autorităților locale să implementeze. Am văzut că cele mai mari probleme legate de acest gen de proiecte sunt la comune, unde e și de așteptat, mai ales dacă iei prea multe proiecte. Nu ai capacitate, poate mai faci și o potlogărie, atunci este clar că rămâi cu proiectele neimplementate.
În urma raportului nostru am descoperit o primărie din Sibiu care avea trei proiecte fără ca vreunul să fie implementat. Aveau toate 0%. Dintr-un ziar local am înțeles că au fost probleme de sub-evaluare a proiectelor în momentul depunerii de fostul primar și nu se puteau implementa. Deci gama de probleme cred că este foarte largă și cred că ministerul ar trebui să aibă un răspuns.
Noi ne-am apucat de PNLD 3, Anghel Saligny cum e numit, care e, în esență, a treia parte a programului, dar nu ne-am uitat la ce s-a întâmplat concret până acum, cu celelalte două etape. Dacă nu faci o analiză riguroasă a impactului programului, nu ai cum să știi care sunt problemele. Sau poate nici nu vrei să le știi, așa că nu faci o analiză.
Noi am investit alte 65 de miliarde (50 plus 15 de săptămâna trecută) fără să avem o analiză clară asupra primelor 46 de miliarde alocate pentru primele două etape. Poate are ministrul informații și nu le avem noi.
Politicienii spun la unison că a fost un program de succes. Ce înseamnă asta? Că am dat banii sau că avem drumuri bune, școli și spitale renovate? Rămâne doar de văzut dacă proiectele au fost implementate cum trebuie, dacă achizițiile au fost făcute transparent și nu s-a lucrat cu firme de partid.
3. Europa Liberă: Ați identificat 658 de proiecte care au, în 2022, procente de implementare declarate mai mici decât în 2021. Cum poate fi explicată o astfel de situație?
Septimius Pârvu: Noi am publicat ambele baze de date și, da, există diferențe. Anumite proiecte au primit bani în plus, deci probabil despre aceasta este vorba. Dacă primești mai mulți bani scade procentul gradului de implementare, dar lucrurile astea ar trebui explicate cumva, astfel încât să se înțeleagă de unde vin diferențele respective.
Noi comparăm bazele de date, dar nu avem o „cheie” comună pentru un proiect, un cod SMIS cum e la proiectele europene, noi am analizat după numele proiectului . Sigur, ele se potrivesc, dar la management de date e un exemplu foarte prost să compari nume. Unele aveau o virgulă diferită și deja era alt nume.
Deci credem că este vorba despre proiecte pentru care s-a suplimentat finanțarea, dar mai mai sunt date care nu se leagă, de exemplu, numărul de proiecte finalizate în 2020.
Diferențele dintre cele două baze de date sunt de circa 400 de proiecte, în condițiile în care acestea sunt finalizate în 2020, deci nu ar mai fi trebuit să se schimbe nimic.
Deci sunt semne de întrebare legate de managementul datelor și trebuie menționat că problema este și la minister (lucrurile astea puteau fi gestionate altfel), dar și la primării sau consilii județene. Unele dintre ele nu transmit datele cum trebuie.
4. Europa Liberă: Datele pe care le-ați analizat arată o gestionare slabă a acestora sau și alte probleme? Spun ceva despre felul în care comunică autoritățile sau despre proiecte în sine?
Septimius Pârvu: Faptul că ai niște date diferite pentru proiecte care, teoretic, sunt finalizate în 2020, ridică semne de întrebare despre gestionarea datelor și situația programului.
Dacă apar inadvertențe, îți pui întrebări și despre cum e gestionat programul în general. Marea problemă este lentoarea cu care înaintează programele, dar trebuie să ținem cont că a venit pandemia, că s-au scumpit serviciile, materialele, sunt și factori obiectivi. Din punctul meu de vedere însă, este foarte greu de înțeles de ce un proiect semnat în 2015, 2016, 2017 are în acest moment 0% decont. Poate unii primari au renunțat la proiecte. Sunt câteva zeci de proiecte care nici nu s-au mai semnat.
5. Europa Liberă: Semnalați, în total, 569 de proiecte cu stadiul de decont 0%. Ce ar trebui să se întâmple în aceste cazuri?
Septimius Pârvu: Acestea sunt doar cele cu decont 0%, dar sunt proiecte cu 1%, 2%, multe sub 50%. Unele sunt foarte mici, dar depinde de ce arată analiza Ministerului și care cauzele pentru care se întâmplă acest lucru.
Faptul că există multe proiecte nu înseamnă că trebuie să suplimentăm bugetul imediat.
Dacă vezi că atâția ani nu se întâmplă nimic cu proiectul respectiv, trebuie să iei o măsură. Curtea de Conturi spune în raportul pentru 2020 că una dintre probleme este că, practic, acești bani sunt blocați. Vorbim de alocări, nu de banii cheltuiți.
În programul Saligny există o prevedere că proiectele trebuie să se termine până la un anumit termen sau dai banii înapoi. Din câte știu, PNDL nu a avut această sancțiune și, practic nu ai ce să faci.
Chiar și așa, dacă ai început un proiect de șapte, șase, cinci ani și nu l-ai terminat, lucrările se deteriorează și își pui întrebarea dacă mai este viabil proiectul respectiv. Noi nu am monitorizat proiectele pe teren, doar datele.
6. Europa Liberă: Din datele pe care le-ați avut la dispoziție ați putut identifica un motiv obiectiv pentru suplimentare de săptămâna trecută a bugetului pentru programul Saligny?
Septimius Pârvu: În afară de faptul că erau alegeri pentru conducerea PNL, nu. Sigur, motivul oficial invocat a fost acela că au fost foarte multe propuneri de proiecte. Nu mai zic de cele preluate de la Ministerul Proiectele Europene, care erau proiecte cu bani europeni și înțeleg că nu a mai fost finanțare.
Desigur că sunt multe proiecte, doar Bucureștiul a propus 37. Însă faptul că există multe proiecte nu înseamnă că trebuie să dăm bani, să suplimentăm bugetul imediat.
Nici măcar nu a început programul, nici măcar nu am văzut cine a câștigat, sigur că există nemulțumire la nivelul primăriilor, care vor să vadă banii aceștia, dar în momentul în care s-a aprobat programul, anul trecut, în plină campaniei pentru președinția PNL, programul Saligny a fost, practic, asul din mânecă al premierului de atunci Florin Cîțu.
Banii sunt necesari, dar proiectele trebuie gestionate cum trebuie.
Acum s-a suplimentat bugetul înainte de alegerea lui Nicolae Ciucă. Sigur, a fost unicul candidat, dar există această coincidență nefericită. Banii sunt necesari, programele de genul acesta sunt bune, dar trebuie să fie transparente și gestionate cum trebuie.
Din păcate au fost folosite cam de toate partidele pentru a cumpăra fidelitatea primarilor. Sigur, există promisiuni că Saligny va fi diferite și, într-adevăr, ordonanța e mult îmbunătățită. Pe hârtie, se vor publica mai multe date, inclusiv achiziții publice și stadiu de implementare, dar trebuie să le vedem.
7. Europa Liberă: Ați menționat proiecte la care s-a renunțat probabil cu totul. Care ar putea fi motivul, dincolo de o eventuală subevaluare. La nivel local, se bazează aceste proiecte pe o analiză riguroasă atunci când sunt depuse și sunt ceruți bani?
Septimius Pârvu: Una din marile probleme a fost mereu aceasta a criteriilor de alocare. Și Ordonanța PNDL din 2013, și cea pentru Saligny de anul trecut spun că se aplică „unul sau mai multe dintre aceste criterii”, o formulare care poate conduce la decizii arbitrare.
Ai un algoritm de care ții cont, ai niște ponderi? Noi nici nu am văzut la PNDL decât listele finale cu proiectele aprobate, dar nu știm de ce unele au fost aprobate și altele nu. Înțeleg că MDLPA va publica acum și criteriile, așteptăm să vedem.
E clar că ar trebui să existe o viziune pentru că scopul e a dezvolta comunitățile, trebuie să existe o logică integratoare. Sigur, e rolul Ministerului să decidă care proiecte sunt utile și care nu, dar nu știm exact cum se aplică criteriile.
În plus, Saligny mai are o mare problemă: există fonduri pentru toată lumea. Pe lângă partea care implică o competiție, există un grant minimal. Pentru comune e patru milioane – orice comună primește patru milioane. În funcție de mărime sau de tipul de unitate administrativ-teritorială crește suma.
Atunci unde mai e factorul competitiv? Din moment ce dai banii, nu mai stai să te uiți neapărat dacă proiectele sunt bune sau nu. Așteptăm să vedem modul în care se aplică criteriile de alocare. Asta trebuie să explice ministerul.
8. Europa Liberă: În anii de când monitorizați programul, ați identificat un proiect bun de la început până la sfârșit?
Septimius Pârvu: Cu siguranță au fost, noi nu am văzut proiectele depuse, nu știm cum arată cererile. Marea problemă este că atunci când nu știi ce e bine și ce rău în programul ăsta pentru că nu ai o analiză pertinentă (mai puțin auditurile Curții de Conturi), nu poți trage concluzii categorice.
Am văzut lucrări bine făcute prin țară. Cu siguranță au fost proiecte finalizate repede și bune, sunt primării și consilii județene care și-au făcut treaba. Sunt și unele cu procente foarte proaste de implementare – nu doar în mici comune, și în București. Și e normal să te întrebi de ce.
9. Europa Liberă: Cea mai mare problemă în realizarea analizei e, așadar, lipsa tuturor datelor. Care ar fi așteptarea EFOR din acest punct de vedere? Ce ar ajuta la îmbunătățirea analizei?
Septimius Pârvu: Noi publică tot ce obținem, dar Ministerul ar trebui să publice statistici la câteva luni, trei – șase luni, să poți urmări stadiul proiectelor.
La un moment dat, Ministerul făcuse o hartă a proiectelor, dar nu sunt sigur cât de des o actualizează și câtă lume știe de ea. Problema este una de voință politică și ar trebui să diferențiem între voința la nivel administrativ și cea la nivel politic.
Părerea mea este că în cazul PNDL nu a existat niciodată voință politică pentru a face datele publice.
10. Europa Liberă: Dacă un cetățean, alegător dintr-o localitate care are astfel de proiecte ajunge totuși la datele publicate – de EFOR sau de minister, la ce ar trebui să se uite pentru a lua eventual și decizii civice sau chiar politice?
Septimius Pârvu: În primul rând poate ști ce proiecte există în localitate. La fiecare m-aș duce să le văd și fizic, să aflu dacă există sau nu și să văd cum arată.
În rural mulți locuitori au fost și beneficiari, la proiectele de canalizare, de exemplu.
Apoi, dacă există probleme, ideal e să acționeze, să întrebe primarul, consilierul județean. Noi nu avem detaliile contractelor, dar ele există la nivel local. Noi urmează să începem un proiect prin care să mergem în țară pentru a analiza la fața locului contractele din PNDL. Iar ce informații avem, le punem la dispoziție.
