Este pentru prima dată în istoria Curții Supreme SUA când o decizie judecătorească devine publică înainte ca judecătorii să se pronunțe oficial asupra cazului. În cazul în care documentul a fost transmis voit, decizia judecătorească reflectă, de altfel, și polarizarea dintre judecătorii liberali și cei conservatori ai Curții.
Potrivit proiectului publicat de Politico, opinia majorității este scrisă de judecătorul Samuel Alito, propus și votat ca membru al Curții în 2005 de președintele SUA de la acea vreme, George W. Bush. Experții legali îl numesc pe Alito drept „unul dintre cei mai conservatori judecători” de la nivelul Curții Supreme a Statelor Unite.
„Cazul Roe v Wade a fost extrem de greșit încă de la început”, a motivat Alito în draftul judecătoresc. „Motivarea deciziei din spatele cazului este una excepțional de slabă, iar decizia a avut consecințe devastatoare. Departe de a rezolva problema națională a avortului, Roe v Wade a polarizat dezbaterile și a adâncit diviziunile de la nivelul societății”.
„Susținem respingerea deciziei din Roe v Wade”, se arată în continuarea documentului intitulat „Avizul Curții”. „Este timpul să ținem cont de Constituție și să returnăm problema avortului reprezentanților aleși ai poporului”.
Opiniile judecătorilor în asemenea cazuri controversate se pot schimba, mai ales că avizul Curții se află în continuare în stadiul de proiect. Decizia va fi una finală doar în cazul în care documentul preluat inițial de presă va fi și publicat oficial de Curtea Supremă – lucru ce ar putea avea loc în următoarele două luni.
Istoria avortului în Statele Unite
Înainte de 1840, avortul în Statele Unite era larg răspândit și adesea lipsit de stigmă printre oameni. Tot în perioada anilor respectivi, curțile americane au împrumutat „doctrina accelerării” folosită de cele britanice în a justifica o limitare a avortului. Doctrina consta în faptul că atunci când femeia însărcinată simțea mișcarea fătului în pântec (în mod normal între luna a 4-a și a 6-a de sarcină), atunci avortul devenea ilegal.
În paralel cu „doctrina accelerării”, prima mișcare pro-viață lua naștere la mijlocul secolului al XIX-lea, inițiată de o grupare de doctori speriați că participarea lor la o procedură de avort le-ar afecta imaginea profesională.
Mulți dintre ei susțineau că femeile nu aveau cunoștințele necesare pentru a decide când începe viața unui făt. Însă istoricii punctează că știința medicinei încă nu ajunsese la vremea respectivă la stadiul în care medicii înșiși nu puteau face o asemenea determinare pe cont propriu.
Însă realitatea științifică nu a putut-o împiedica pe cea politică, influențată de ideologie. Până în 1900, aproape fiecare stat din SUA adoptase deja o lege anti-avort, însă aproape toate legile respective aveau o clauză ce permitea avorturile doar când viața femeii era pusă în pericol.
Între 1900 și 1965, nu a existat aproape nicio mișcare pro-avort, întrucât activiștii ajungeau deseori în fața judecătorilor pentru promovarea curentului, iar multe dintre femeile care avortau erau stigmatizate și hărțuite de cei din jur.
Ce înseamnă Roe v Wade
În 1970, Jane Roe (pseudonume adoptat de judecători) a inițiat un proces împotriva lui Henry Wade, procurorul șef al districtului Dallas din statul american Texas.
Cazul reclama legea texană ce interzicea avortul cu excepția unui ordin venit din partea medicilor pentru a salva viețile femeilor. Avocații femeii au argumentat că legile statului Texas limitau în mod neconstituțional dreptul femeilor de a-și decide în privat viețile – drept, de altfel, garantat de amendamentele 1, 4, 5, 9 și 14 din Constituția SUA.
Trei ani mai târziu, cazul a ajuns în fața judecătorilor Curții Supreme, care au decis în favoarea dreptului la avort. Aceștia au argumentat că dreptul femeilor la avort este protejat de Constituția Statelor Unite, iar femeile au libertatea de a alege să avorteze fără ca Guvernul american să aibă dreptul să intervină excesiv într-o asemenea situația.
Decizia judecătorească a stârnit controverse și nenumărate încercări de răzvrătire venite din partea politicienilor conservatori, care au încercat să o anuleze prin tot felul de legi adoptate pe plan local.
Anii Trump și amplificarea retoricii anti-avort
În martie 2016, fostul președinte american, Donald J. Trump – pe atunci doar candidat nominalizat din partea Partidului Republican – a susținut că femeile care avortează ar trebui pedepsite dacă avorturile ar deveni ilegale în Statele Unite.
Trump și-a retras ulterior afirmația, însă nu a ezitat să participe în 2020 de la un marș împotriva avortului, devenind astfel primul președinte american care lua parte la o asemenea mișcare. Cu doar trei ani înainte de participarea lui Trump, vicepreședintele său, Mike Pence, – un evanghelic declarat – făcea același lucru.
Deși Trump nu a propus o legislație anti-avort în acest sens, curentul inițiat de fostul președinte american a dus la încurajarea mai multor politicieni republicani, care au început să adopte legislații anti-avort în statele fiecăruia. Potrivit BBC, în 2019 aproximativ 17 state americane adoptaseră o formă sau alta de restricționare a avortului.
În ultimul an, de când președintele democrat Joe Biden l-a înlocuit pe Trump în fotoliul de la Casa Albă, mișcarea anti-avort în rândul politicienilor republicani s-a amplificat.
În februarie 2022, guvernatorul Floridei Ron DeSantis a semnat o lege ce interzice majoritatea avorturilor după primele 15 săptămâni de sarcină. Legea va intra în vigoare la 1 iulie 2022 și e modelată după o lege similară din statul american Mississippi. Pe 21 aprilie, un judecător a blocat temporar legea promovată de DeSantis.
În Oklahoma, politicienii au votat deja în favoarea unui proiect ce interzice avorturile după numai 6 săptămâni de sarcină. În cazul în care Curtea Supremă ar respinge oficial Roe v Wade, legea din Oklahoma ar putea deveni realitate, iar acest lucru ar duce la o reducere drastică a ratei avortului în rândul femeilor.
Guvernatorul republican al Oklahomei, Kevin Stitt, a semnat ulterior o lege ce interzice aproape definitiv dreptul la avort, mai puțin în cazul în care viața femeii însărcinate este pusă în pericol. Incriminarea avortului aduce cu sine o pedeapsă de 10 ani în închisoare și o amendă de 100.000 de dolarii.
„Ce vedem acum este acumularea a decenii în care legislaturile statelor au adoptat restricții după restricții, iar acum se îndreaptă către interdicții după interdicții”, a declarat Elizabeth Nash, analist de politici de stat al Institutului Guttmacher, citată de The New York Times.
Impactul asupra femeilor
În martie 2022, același institut, alături de Organizația Mondială a Sănătății și Programul ONU de Reproducere Umană au lansat primul model ce estimează ratele avorturilor din 150 de state. Datele au scos la iveală disparități majore între dorințele mamelor de a avorta o sarcină nedorită și accesul la clinicile ce oferă servicii de reproducere umană.
În Statele Unite, în perioada 2015-2019, s-au înregistrat aproximativ 5.660.000 de sarcini. Dintre acestea, 2.590.000 erau nedorite, însă doar 886.000 au rezultat în avorturi.
Impactul pe care o decizie judecătorească precum anularea dreptului legal la avort ar avea-o este una pe puțin devastatoare asupra părinților tineri sau mamelor singure, care de multe ori se chinuie să ia cele mai bune decizii financiare și de viață la momentul respectiv, atrag atenția specialiștii.
Potrivit unui studiu elaborat de Centrul Economic și de Sănătate Reproductivă, interzicerea avortului și intensificarea atacurilor asupra clinicilor ce oferă servicii de avort ar duce la pierderi economice de 105 miliarde de dolari în fiecare an. Pierderile ar fi o urmare a reducerii prezenței femeilor pe piața muncii și, implicit, a obținerii unui venit care să le asigure traiul.
Printre statele cu potențial semnificativ de pierderi economice se numără cele mai conservatoare și care au beneficiat de prezența femeilor în diferite domenii de muncă, precum Texas, Kentucky, Ohio, Oklahoma, Louisiana, Carolina de Sud și Dakota de Sud. În Texas, mai precis, pierderile economice ar ajunge la aproximativ 15 miliarde de dolari.
Nu în ultimul rând – și chiar mai importante decât pierderile economice – sunt piedicile peste care multe dintre femeile americane ar fi nevoite să treacă pentru a obține acces la un serviciu care la momentul de față îl pot obține în statul în care locuiesc.
Institutul Guttmacher estimează că 58% din femeile cu capacitate reproductivă din SUA trăiesc în state americane ostile mișcării pro-avort. Dacă decizia de respingere a cazului Roe v Wade se concretizează în următoarele câteva luni, aproximativ 26 de state ar adopta cel mai probabil inițiative judecătorești menite să interzică avortul.
În prezent, între 54.000 și 63.000 de avorturi au loc anual după primele 15 săptămâni de sarcină.
În aceste condiții, multe femei ar fi nevoite fie să accepte păstrarea unui copil nedorit, fie să călătorească distanțe lungi pentru a putea fi consultate și pentru a li se oferi dreptul de a întrerupe o sarcină nedorită.
