Dacă în anii precedenți, achizițiile de pompe de căldură, cu costuri între 2.000 și 6.000 de euro și chiar 10.000 de euro (în cazul unui echipament la cheie), se materializau abia în a doua jumătate a anului, acum românii pregătesc în avans soluții de încălzire pentru iarna viitoare.
Interesul pentru pompele de căldură este în creștere în ultimul an, în special datorită subvențiilor acordate de Ministerul Mediului prin programele de creștere a eficienței energetice a locuințelor, spun reprezentanții firmelor din piață.
Tendința este valabilă și la nivel european: gigantul japonez Panasonic a anunțat în aprilie creșterea producției de la fabrica deschisă în 2018 în Cehia, motivând că cererea a explodat.
O companie maghiară intenționează să construiască trei fabrici de panouri fotovoltaice și componente specifice în zona Turnu Măgurele. Investiția estimată depășește 300 de milioane de euro și ar urma să fie asigurată din fonduri europene.
Prețurile pompelor de căldură au crescut și ele în acest an, cu aproximativ 15%. Principalul motiv este însă majorarea costurilor de producție și de transport, potrivit companiilor.
Majorarea semnificativă a facturilor la gaz în iarnă, dar și contextul războiului și criza gazului din Rusia a acutizat solicitările pentru soluțiile alternative de încălzire, precum pompele de căldură.
„Am vândut în primele luni, cât pentru tot anul trecut!”
Pe piață sunt comercializate trei tipuri de pompe de căldură, în funcție de sursa de energie regenerabilă folosită pentru producerea căldurii: apă-apă, sol-apă și aer-apă.
Pompele care folosesc apa ca resursă sunt considerate cele mai eficiente, iar cele aer-apă sunt cele mai versatile, conform specialiștilor. Chiar dacă folosește energia din natură, sau chiar din mediul ambient, funcționarea necesită și aportul curentului electric - din rețeaua publică, sau prin intermediul panourilor fotovoltaice.
„Din ianuarie până acum am vândut aproape cât tot anul trecut: 7 containere de pompă de căldură, fiecare cu câte 65-70 de pompe și mai avem 10 containere comandate, care urmează să ne vină până în septembrie. Alte 10 vom comanda pentru toamnă-iarnă”, spune Silviu Oprișan, managerul unei firme din Oradea, importatoare de pompe de căldură Chofu, aer-apă, de producție japoneză.
„Când ajunge un container, în circa o săptămână rămânem fără pompe de căldură. Oamenii vin, sau sună zilnic, sunt speriați, de situația internațională și își dau seama că prețul gazului va crește foarte mult și atunci caută alternative pentru încălzire”, a adăugat el.
Facturi spre zero, împreună cu panourile fotovoltaice
Cu toate acestea, subvenționarea montării de panouri fotovoltaice cu 20.000 de lei / beneficiar de către Ministerul Mediului rămâne principalul factor al creșterii cererii din ultimii ani, a spus Oprișan.
Asta deoarece panourile fotovoltaice pot furniza curentul electric necesar funcționării pompei de căldură, iar cheltuielile de electricitate dar și cele de încălzire (inclusiv apă caldă) pot ajunge la zero.
Rămâne de plătit doar gazul utilizat pentru gătit - dacă nu e înlocuit și aragazul cu un sistem electric - și cantitatea de apă consumată efectiv.
Primele două ediții ale programului Casa Verde Fotovoltaice, lansate începând cu 2019 de Administrația Fondului de Mediu, s-au derulat însă cu dificultate, după cum a relatat Europa Liberă.
Chiar și în sistem clasic, înlocuirea unei centrale pe gaz cu pompa de căldură reduce costurile.
„Câștigul e undeva de 20%, dacă facem o comparație între prețurile și consumul de gaz, respectiv curent. Dacă sunt cuplate și cu panourile fotovoltaice, atunci facturile (de curent, n.red.) ajung la zero”, arată Silviu Oprișan.
El dă exemplul sediului firmei, unde cu ajutorul panourilor fotovoltaice de 12 kW, de 7 ani are facturi zero. „Și am consumatori mari, inclusiv pompele de căldură, mai multe modele decât comercializăm în mod curent”, a exemplificat el.
Reprezentant firmă: costurile cu încălzirea pot scădea până la jumătate
Diferența de costuri e cu atât mai semnificativă, cu cât randamentul pompelor e optimizat, spune Ionuț Călugăru, administratorul unei companii din București, importatoare de pompe de căldură din Italia.
Potrivit lui, pentru o casă de 150 de metri pătrați, costurile în sistemul cu pompă de căldură și instalație specifică ar fi la jumătate, comparativ cu cele presupuse de folosirea centralei pe gaz. Estimarea este contestată însă de unii specialiști.
Dacă în anii trecuți firmele își făceau stocurile abia din mai-iunie, acum cererile au venit mult în avans, iar companiile se confruntă și cu probleme de aprovizionare. Sosirea mărfii a ajuns să dureze și patru luni, a spus Călugăru.
„Aveam făcută o comandă de aproximativ 100 de bucăți din decembrie și am livrat-o către clienți în martie. Suntem în situația de a nu putea livra cât cere piața. Până acum cei mai mulți își dădeau seama că au nevoie de o soluție de încălzire doar când vine frigul și au trecut concediile”, a spus el.
Facturile de gaz și războiul au acutizat acum solicitările.
„Deja din vara trecută s-a simțit creșterea asta, de când s-a liberalizat piața, dar coroborat cu începutul războiului și cu prețul gazului, care a ajuns și de 5 ori mai mare, a devenit de departe cea mai ieftină sursă de încălzire a unei case”, a adăugat Călugăru.
Asta a dus și la o schimbare în preferințele clienților, susține acesta.
„Dacă până acum ordinea alegerilor era centrală pe gaz, lemne / peleți și abia după pompă de căldură, lucrurile s-au schimbat. Din totalul celor interesați numărul celor care și cumpără este mult mai mare decât în trecut”.
Reprezentanții uneia din cele mai vechi companii de pe piața pompelor de căldură din România, din Piatra Neamț, ne-au spus că a crescut extrem de mult interesul populației pentru produsele firmei. Aceștia sună frecvent pentru a cere informații despre achiziția de astfel de sisteme.
O pompă de căldură de 12 kW - „cele mai solicitate de pe piață” - poate încălzi o casă cu suprafețe de la 130 la 200 de metri pătrați, în funcție de cât de bine este izolat imobilul, a explicat managerul companiei.
Pompa de căldură vine la pachet și cu un boiler, care stochează o cantitate de câțiva zeci de litri de apă caldă, al cărei debit nu este oscilant. Costul pompei efective, de 12 kW, cu toate certificările la zi, ajunge la 5.000 - 6.000 de euro.
Un echipament la cheie, cu boiler, manopera și racordurile din camera tehnică, poate urca însă până la 10.000 de euro, în cazul firmei amintite.
De precizat că la pachetele oferite de furnizorii de pompe de căldură se adaugă realizarea instalației propriu-zise de încălzire, fie prin pardoseală, fie în sistem clasic, care presupune însă instalarea unor calorifere de mai mari dimensiuni (fie ca lungime, fie ca grosime) decât cele obișnuite.
„Vrem să depindem cât mai puțin de stat!”
Interesul pentru pompele de căldură este vizibil și pe rețelele sociale. Pe un grup de Facebook dedicat oamenii schimbă informații punctuale, cer păreri înainte de a face o achiziție, recomandă companii de profil și chiar iau legătura cu reprezentanții acestora.
George Constantin tocmai a anunțat cumpărarea unei pompe de căldură Mitsubishi, de tip monobloc. A achiziționat-o din Marea Britanie, unde locuiește momentan cu familia.
Plănuiesc ca anul viitor să revină în țară și să instaleze pompa la casa pe care o dețin în județul Brașov.
Creșterea facturilor la gaz, dar nu numai, l-a influențat să ia această decizie.
„Prețul a crescut la tot si nu vrem să depindem de nimic și de nimeni. Avem o casă nouă la munte unde nu avem gaz sau mai bine spus conducta de gaz este la 60m de casa noastră și prețul pentru racordare e foarte mare”, a spus el pentru Europa Liberă.
Plănuiește să instaleze și panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată asigura aproape integral consumul de utilități.
„Vrem independență sau cel puțin să fim în legătură cu statul cât mai puțin spre deloc”, a conchis el.
Până când planurile și revenirea în România să se concretizeze, se mândrește că a achiziționat le preț de second-hand, 1.500 de lire sterline, o pompă Mitsubishi nouă, căreia îi lipsește însă controller-ul. În mod normal, ar costa aproape 6.000 de lire, spune el.
Mircea David, inginer din Bistrița, a aplicat la ediția 2021 a Programului Casa Verde Fotovoltaice și ne-a declarat că după primirea subvenției și instalarea panourilor următorul pas va fi o soluție alternativă de încălzire.
Mai ales că în cazul său, plafonarea prețului la gaz nu s-a aplicat, cel puțin în primă fază, din cauza consumului ridicat.
„Vreau să investesc într-o pompă de căldură, care să fie alimentată cu ajutorul energiei pe care o produc și, astfel, nu mai depinde deloc de gaz. Viitorul nu e cel al gazului ars, asta e clar”, ne-a declarat el.
Pompele de căldură, parte a unui „pachet” de reducere a cheltuielilor
Achiziția unei pompe de căldură poate reprezenta un imbold pentru a recurge și la alte soluții care reduc cheltuielile în materie de energie ale unei persoane, spune Adrian Fărcaș, managerul celui mai mare producător de pompe de căldură din România. Compania este de altfel unul din principalii jucători de pe piața românească.
„În momentul în care ai și panouri și cu mașina poți să trece pe energie verde. Nu mai dai bani pe combustibil, pe impozite, ai tot felul de bonusuri, pentru mașina electrică. Dacă stăm să calculăm pe an economiile pe care le face o familie, cu 2 mașini electrice, pompe de căldură, având un sistem fotovoltaic, se ridică pe la 5.000 de euro”, a explicat el.
Acesta a lărgit gama motivelor pentru care tot mai mulți români aleg deja de câțiva ani pompele de căldură.
La creșterea facturilor la gaz și programele Casa Verde - inițial inclusiv pentru pompele de căldură, apoi pentru panouri fotovoltaice - se adaugă scumpirea lemnelor și accesarea mai grea a acestora. De asemenea a contat și faptul că unele proiecte de extindere a rețelelor de alimentare cu gaze naturale au intrat în impas.
„Ce cântărește cel mai mult pentru clienți este ideea că își pot produce singuri energia, dacă pompa de căldură e cuplată și cu panourile fotovoltaice”, a spus Adrian Farcaș.
Compania comercializează în special pompe de căldură apă-apă și ar deține o cotă de aproape 50% din piață, potrivit lui. Prețul pleacă de la 2.000 de euro și ajung, în funcție de putere și model, la 5.000 - 6.000 de euro.
Adrian Farcaș se mândrește nu doar cu faptul că firma produce în România, ci și că aceasta introduce constant inovații tehnologice, iar garanția pentru pompe, în special cele de apă-apă ajunge la 20 de ani.
Anul acesta se așteaptă la vânzări duble, la fel ca și creșterea estimată a pieței, pe care anul trecut s-ar fi vândut aproximativ 2.000 de pompe de căldură, certificate.
Specialist: Raport de eficiență energetică de 4 ori mai bun decât la centralele clasice
Tehnologia în materie de pompe de căldură a avansat în ultimii ani, iar eficiența acestora, măsurată prin indicatorul COP (coefficient of performance) / EER (energy efficiency ratio) - a crescut de la aproximativ 2.5 real la aproximativ 4 real, spune Andrei Ceclan, managerul unei companii de echipamente electrice și audit energetic.
Este totodată membru în board-ul mai multor organizații de promovarea a eficienței energetice.
„Cu un 1 kWh electrică se extrage din mediul înconjurător (sol, apa, aer) undeva la 4 kWh energie termica. Pompele de căldură aer-apă, cele care extrag căldura din mediul ambiant, au un COP de aproximativ 3 real. Și practic substituie aparatele de aer condiționat de tip split, pe care le avem acasă. Cu diferența că injectează căldura într-un circuit de încălzire, nu dau aport direct in aerul din casă”, a spus el.
„Raportul de cost între prețul energiei si prețul gazului metan este în prezent de cam 4. Astfel încât dacă folosim centrala clasică pe gaz metan plătim pentru 4 kWh produși din gaz metan cam aceeași sumă pe care o plătim pentru 1 kWh electric consumat de o pompă de căldură. Iar cu acel 1 kWh electric consumat de pompa de căldură producem tot 4 kWh termici”, a explicat Andrei Ceclan.
Pe de altă parte, costul investiției într-o pompă de căldură este la rându-i de 4-5 ori mai mare decât în cazul unei centrale clasice, adaugă specialistul. Totodată, prețul curentului este mai ridicat decât cel al gazului, 1.2 lei / kWh, față de 0.33 / kwh (fără compensarea acordată de stat). În același timp, cu o centrală clasică, pe timp de iarnă consumăm de aproximativ 7 ori mai mult gaz decât curent electric.
„Noi vrem să renunțăm la gazul metan... așadar direcția va fi înspre surse regenerabile”, a conchis el.
De ce să ții cont când vrei să cumperi o pompă de căldură
- Pompa de căldură este o soluție care se pretează în special la case, pensiuni, clădiri de birouri, sedii de firme sau depozite. Folosirea de pompe de căldură la bloc e una de perspectivă și poate să pună în comun mai multe apartamente.
- Izolarea și etanșarea termică a imobilului influențează decisiv eficiența pompei de căldură. O pompă de 12 kW poate încălzi o casă și de 200 de metri pătrați, dar și una de „numai” 130 de metri pătrați, dacă nu este izolată corespunzător.
- Doar pompele de căldură de înaltă temperatură sunt compatibile cu caloriferele, astfel încât poate fi necesară înlocuirea și a sistemului de distribuție a încălzirii în locuințe, de la calorifere la încălzire în pardoseală sau cu ventilo-convectoare. Investiția se pretează astfel în special la imobilele noi.
- Reducerea maximă a cheltuielilor cu încălzirea și apa caldă se obține „la pachet” cu un sistem de panouri fotovoltaice, care pot furniza energia electrică necesară funcționării pompei.
- Amortizarea investiției totale ajunge undeva la 6-8 ani. Beneficiile vor consta într-o factură de energie mai puțin dependentă de fluctuațiile de prețuri din piață, respectiv locuințe cu emisii reduse de gaze cu efect de seră.
