În București, un litru de benzină standard nu a fost sub 8,4 lei în cursul zilei de marți, 14 iunie.
În Suceava, Constanța sau Galați tarifele minime nu erau sub 8,5 lei pe litru de benzină standard.
În Cluj-Napoca, minimum 8,6 de lei pe litru de benzină.
Datele au fost preluate din aplicația Monitorul Prețurilor. Pentru benzină premium și motorină erau indicate tarife de peste 9 lei per litru.
„Am făcut plinul, cred că era gol rezervorul spre 90%, poate mai puțin. Am băgat în rezervor cam 55 de litri de benzină, poate puțin mai mult, și am plătit aproape 500 de lei. O sută de euro un plin de benzină! Mi se pare cam mult, ca să nu spun că mi se pare imens, mai ales că este o perioadă de criză economică, iar aceasta vine după alți doi ani de criză cauzată de Covid. Nu știu cât de corectă e explicația cu războiul din Ucraina, cred că o parte din majorare e și dorința de a face profit cât mai mare”, ne-a declarat supărat bucureșteanul Iulian Cosma (42 de ani).
Proteste ale șoferilor și sindicatelor
Nemulțumirea și nedumerirea lui Iulian nu este singulară. În ultimele zile tot mai mulți români și-au arătat frustrarea că plătesc pentru un plin cam 33% dintr-un salariu minim net pe economie. Venitul salarial minim (cel primit în mână) este de 1.524 de lei, la un câștig minim brut garantat prin lege de 2.550 de lei.
În Târgu Jiu, mai mulți șoferi au protestat la începutul săptămânii în fața unei benzinării din oraș. Conducătorii auto comandau benzină de 1 leu pentru a bloca stația. Protestul din Târgu Jiu a venit pe fondul dublării prețului la carburanți în ultimul an calendaristic.
O asociație a transportatorilor chiar le-a cerut tuturor șoferilor să participe la un protest joi, 30 iunie 2022, începând cu ora 12:00. Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a mai solicitat Guvernului României plafonarea prețurilor carburanților la tarife maximale după modelul statelor vecine, se menționează într-un comunicat remis luni de organizație.
„Aceasta este unica soluție ce se poate aborda pe termen scurt pentru consumatorii persoane fizice și juridice, până când toți factorii instituționali rezolvă dilema sau trilema economică ce a generat fenomenul de la pompe”, se menționează în document. Reprezentanții FORT încurajează totodată persoanele juridice „să susțină prin toate mijloacele legale protestele ce urmează să se desfășoare la intrarea în stațiile de alimentare din întreaga țară”.
Reacția politicienilor: mirare
Marcel Ciolacu (președintele PSD) a declarat marți la o întâlnire cu presa că este „mirat” în privința prețurilor carburanților, în condițiile în care prețul la petrol este similar cu cel de acum un an, dar benzina și motorina este mai scumpă.
Din declarațiile sale reiese că partidele de la guvernare analizează doar scăderea TVA-ul pe carburanți pentru firmele de transport. Statul încasează pentru fiecare litru de carburant vândut două impozite: taxa pe valoare adăugată (TVA) și acciza.
„Eu nu am fost mare adept al scăderii TVA-ului la carburant. Ați văzut ce s-a întâmplat în Germania, s-a scăzut TVA-ul și carburantul s-a scumpit. Am venit cu o măsură cu 0,5 bani din acciză doar pentru transportatori, pentru cei care fac transport de persoane și pentru distribuitori, încercând să venim pe o zonă punctuală a economiei. Ce mă mir eu este altceva. 120 de dolari pe baril era și acum un an sau doi și aveam la pompă prețul de 7,8 lei pe litru. Acum este tot 120 de dolari barilul și prețul este peste 9 lei”.
Dacă în această lună un baril de petrol crud (brent) este cotat la aproape 119 euro, în urmă cu un an - cotația era de 60 de euro.
Și vicepremierul Kelemen Hunor afirmă nu au fost încă discuții nici în coaliția de guvernare, nici în Guvern despre plafonarea prețului sau reducerea accizei la carburant.
„Trebuie să vezi cum funcționează economia ta și orice plafonare înseamnă că tu, statul, trebuie să plătești diferența la pompă la cel care comercializează. Ai de unde să plătești sau nu, e o altă întrebare?!”, a spus Kelemen Hunor, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
El a adăugat că accizele la carburant ar putea fi reduse pe o perioadă determinată, dar pentru acest lucru trebuie ca statul să discute și cu producătorii.
„Dacă tu reduci accizele și benzinarii nu reduc prețul la pompă, atunci nu ai făcut nimic. Pe intervenția statală pe termen lung nu poți să reduci, pentru că cei care vin și aduc benzină, motorină la pompă cumpără de pe piață, nu cumpără de la stat”, a mai spus liderul UDMR.
Acesta a mai explicat prețurile mari la pompă prin situația internațională. „Trebuie să fim foarte conștienți că lucrurile sunt interconectate și interdependente. Noi nu putem să plafonăm prețul decât dacă avem bani de unde să plătim diferența. Eu cred că dacă va exista o înțelegere pe piața petrolului la nivel global, va exista o scădere, dar nu vom reveni la ceea ce am avut acum 4-5 ani. Există cele două variante - reducerea accizei și plafonare a prețului - dar trebuie discutat. Noi nu am discutat acest lucru nici în Guvern, nici în coaliție în acest moment”, a mai punctat vicepremierul.
Cine câștigă: statul sau benzinarii?
Economistul Mihai Damaschin spune că statul și benzinarii împart banii proveniți dintr-un litru de benzină sau motorină. „În România nu prea sunt distribuitori fără ca să fie și producători fie în România, fie în alte state. Așa că din 8,5 lei prețul benzinei standard, statul are cam 40%, iar restul este al benzinarului”, explică acesta.
„Însă, dacă profitul distribuitorului depinde de costul de producție, de niște cheltuieli, și rămâne teoretic constant la orice majorare, profitul statului crește fără a implica alte costuri. Eu cred că este și o speculă a companiilor, că majorarea de la pompă nu ține pasul cu prețul petrolului crud, nu scade odată cu el. Dar, și statul este beneficiar. Câștigă mai mult din taxe fără să aibă vreo cheltuială în plus”, adaugă Mihai Damaschin.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, a pus creșterile de prețuri din acest an la combustibili și pe seama consumului. „Creșterea prețului s-a bazat tocmai pe creșterea cererii, a exploziei vânzării de produse petroliere. Majorarea bruscă a cererii, atrage întotdeauna creșterea bruscă a prețului (relatată de mulți dintre cei care au stat la cozi cu orele)”, explică Dumitru Chisăliţă.
Litrul de benzină costa 8,5 lei la benzinăriile bucureștene Petrom și Mol pe care le-am vizitat marți imediat după ora 16:00, în zona Dristor.
Din cei 8,5 lei:
- 1,36 de lei rămân la stat (TVA-ul de 16 la sută);
- 1,89 de lei se întorc la stat (acciza stabilită la începutul anului);
- 5,25 este suma care rămâne la distribuitor/producător, din care se acoperă costurile înainte de a se calcula profitul;
Rezultă că la actualele prețuri, statul reține 38% din tariful unui litru de combustibil, iar benzinarii restul de 62%.
Înainte de scumpirea carburanților, publicația Euromonitor estima că în România se vând carburanți de peste 13 miliarde de dolari. Veniturile statului din TVA și accize erau de peste 4,5 miliarde de dolari.
Cum este în alte state
Șoferi, politicieni, experți sunt de acord că este o criză internațională, situație agravată de războiul din Ucraina declanșat de Rusia. Spre exemplu, în SUA s-a înregistrat săptămâna trecută un preț record de peste cinci dolari pe galonul (3,7 litri) de benzină.
Conform Cargopedia.net, site care monitorizează prețurile la combustibili din Europa, România avea unele dintre cele mai mici prețuri pe 6 iunie, atunci când costul unui litru de benzină era și sub 8 lei.
În România, 1,74 euro/litru. Prețuri mai mari erau în: Norvegia - 2,7 euro/litru, Slovacia 1,9 euro/litru, Italia 2,1 euro/litru. Prețuri mai mici erau în: Bulgaria 1,62 euro/litru, Ungaria - 1,27 euro/litru, Moldova - 1,64 euro/litru sau Slovenia 1,6 euro/litru.
„Țări precum Ungaria și Slovenia, în care politicienii nu invocau stocurile de țiței ce ar trebui să ne liniștească pe toți, așa cum se întâmpla în urmă cu trei luni în România, au plafonat prețurile carburanților pentru consumatorii interni, persoane fizice și juridice. Ne dorim să aflăm la trei luni de la acele declarații, de la orice oficial al statului român, care este legătura între stocurile invocate și prețurile de la pompă. Se pare că acest guvern nu a găsit încă, în trei luni, un specialist care să răspundă întrebării de mai sus”, spun reprezentanții Federației Operatorilor Români de Transport.
Kelemen Hunor afirmă că România nu trebuie să preia modele externe, ci trebuie adoptate măsuri în urma unor analize atente.
„Nu trebuie să preluăm niciun model. Chestia asta nu merge, că noi preluăm un model din Ungaria, din Polonia, din Marea Britanie sau din Statele Unite”, spune liderul UDMR și vicepremier în actualul guvern.
Până când se vor finaliza aceste analize, reprezentanții Federației Operatorilor Români de Transport afirmă, într-un comunicat transmis presei, ca prețurile să fie mai mari cu încă 3 lei în luna iulie.
