Formațiunile politice parlamentare încasează anual zeci de milioane de lei de la bugetul de stat, peste 230 de milioane în 2021, iar aproape jumătate din suma cheltuită este utilizată pentru presă și propagandă.
Deși mai multe site-uri difuzează materiale comandate de partide în baza unui contract, ele nu sunt marcate cu vreun semn distinct pentru ca un cititor să fie informat că materialul respectiv este plătit de un partid.
Spre exemplu, conform dezvăluirilor Europa Liberă, PNL a plătit 1,3 milioane de euro site-ului Realitatea Plus, în 2021, prin intermediul firmei DBV Media House.
PSD a cheltuit aproape 40 de milioane de lei pentru presă și propagandă. Niciodată nu a răspuns solicitărilor pentru a prezenta unde s-au dus banii publici. Marcel Ciolacu a dat ordin ca toate contractele cu presă să rămână secrete, spun surse din conducerea PSD.
Schimbarea legii finanțării partidelor reprezintă o prioritate pentru Autoritatea Electorală Permanentă, susține directorul general, Constantin Rada, cel care se ocupă de controlul partidelor politice.
Afirmația a fost făcută în cadrul unei dezbateri organizate de Expert Forum, la care Europa Liberă a fost invitată. Raportul privind finanțarea partidelor poate să fie consultat aici.
Întrebat de Europa Liberă de ce autoritatea nu prezintă contractele încheiate de partide cu instituțiile media, directorul din AEP a răspuns că în timpul controalelor: „nu cerem contractele, în legislația actuală nu există absolut nicio prevedere ca aceste contracte să fie publicate”.
Astfel, la finalul unui control efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă asupra finanțelor unui partid nu se prezintă un raport din care să reiasă ce instituții media au încasat bani de la partidele politice care beneficiază de subvenție de la bugetul de stat. Totul rămâne la secret.
Constantin Rada, director general în AEP, subliniază că Autoritatea verifică documentele financiar contabile ale partidelor pentru a vedea dacă plățile au fost făcute conform legii.
„Nu cerem contractele cu presa. Nu există un articol în lege care să mă oblige ca noi să putem solicita contracte. AEP nu are această obligație de a publica contractele partidelor politice, nu ne aparțin”, afirmă reprezentantul AEP.
Într-un alt răspuns pentru Europa Liberă, Autoritatea Electorală Permanentă susține că solicitarea pentru prezentarea contractelor ar trebui să fie făcută partidelor politice.
În schimb, Marcel Ciolacu spune că datele ar trebui să fie oferite de AEP, autoritate care controlează partidul și primește toate informațiile necesare. În acest ping-pong al lipsei de asumare, publicul nu află când un articol este plătit de un partid.
Judecătorii au decis în mai multe cazuri, în primă instanță, că PSD și PNL sunt obligate să ofere contractele încheiate, deoarece ele au la bază bani publici – subvenția încasată de la buget. PSD a refuzat prezentare oricărei informații, în timp ce liberalii au răspunsul solicitărilor Europa Liberă privind contractele încheiate în 2021.
„Fiind vorba de date ce reies din activitatea unei entități finanțe din bani publici, informațiile solicitate sunt de interes public și trebuie puse la dispoziția publicului”, se arată în motivarea sentinței din procesul pierdut de PSD cu Centrul pentru Inovare Publică.
Printre recomandările Expert Forum se numără ca legislația să includă o definiție a publicității electorale, atât pentru perioada electorală, cât și în afara acesteia.
„Este rușinos să execuți un partid pentru informații. Așteptarea e ca publicul să înțeleagă mai bine circuitul acestor bani. Campania ține o lună, trei ani și 11 luni partidele fac campanie, dar puțini știu că plătesc articole. Nu trebuie să ne oprim în ideea că nu există reglementare”, a fost poziția lui Septimius Pârvu, Expert Forum.
„Noi (n.r. - AEP) ne dorim ca situațiile financiare, facturile să fie electronice. Eu sunt pentru transparentizare, ce deținem, punem pe site. Din păcate, nici noi nu putem publica totul”, a subliniat Rada.
EFOR a solicitat AEP pe baza Legii 544/2001 rapoartele integrale de control pentru PSD, PNL, UDMR, ALDE, Plus, PER, AUR, PMP și Pro România rezultate din controalele realizate în 2021, însă AEP a refuzat motivând că numai sintezele rapoartelor sunt informații publice/
„Considerăm că este contrar reglementărilor legale. AEP a refuzat și anul trecut să furnizeze aceste informații, justificându-și refuzul inclusiv cu motive legate de date personale. Considerăm că sintezele publicate în Monitorul Oficial nu includ suficient de multe detalii pentru a înțelege problemele identificate de către AEP la nivelul modului de funcționare a partidelor politice, iar refuzul de a furniza aceste documente este o dovadă a lipsei de transparență la nivel instituțional”, se arată în Raportul Expert Forum.
Cazul USR. E legală sau nu plata unei cotizații de 10% din venit. A fost recomandare sau obligație?
Europa Liberă l-a întrebat în cadrul dezbaterii organizate de EFOR pe directorul din AEP dacă este legal ca un partid să își oblige europarlamentarii să plătească o cotizație de 10% din venituri.
Dacian Cioloș a susținut pentru Libertatea că a existat o astfel de obligație din partea conducerii USR pentru europarlamentarii partidului, ceea ce ar putea fi o măsură ilegală. Europa Liberă a dezvăluit că PSD Argeș a impus printr-o decizie a Comitetului Județean al PSD să fie plătită o cotizație de 10% pentru cei care dețin anumite funcții.
Deși cazul din USR a fost public, directorul general din AEP a declarat că nu are această informație.
„Nu am auzit niciunde să se întâmple acest lucru. Nu am auzit menționat așa ceva. Nu cunosc”, a răspuns Constantin Rada, director în AEP, la întrebarea adresată de Europa Liberă.
Adela Bulearcă, director financiar al USR, prezentă la dezbatere, a susținut că procentul de 10% „nu a existat vreodată” într-o decizie a Biroului Politic al USR:
„Recomandarea pe care o avem de la Biroul Național, e chiar o recomandare, dacă se poate, parlamentarii, europarlamentarii au niște cotizații mărite în funcție de venituri. E o recomandare. Nu a fost luată niciodată niciun fel de măsură care nu au achitat aceste sume, e doar o recomandare, nu a fost luată o măsură împotriva celor care nu au achitat aceste sume. Cei care au făcut acuzele, nici măcar nu au achitat sumele respective”, a spus Bulearcă.
Ea a fost contrazisă de consiliera senatorului Poteraș, recent plecat din USR, care a afirmat că a existat o decizie a Biroului Politica al USR, iar „cotizația de 1.000 de lei nu era o recomandare, ci o obligație”. Ea a adăugat că un parlamentar a fost suspendat din partid pentru neplata cotizației.
Anul trecut, cele mai mari procente din banii publici s-au cheltuit de partide pentru presă și propagandă (56%- 62 mil. lei), personal (16% – 18 mil. lei), chirii/utilități sedii, consultanță politică, activități cu caracter politic (câte 4%) și sondaje de opinie (3%). PSD a cheltuit 71% din bani pentru presă, PNL 64% și USR 7%.
