În vremea în care naționalismul acaparează tot mai mult instrumentele patriotismului și îl transformă în extremism, există oameni care încearcă să schimbe mentalități, care ajută comunități și fac România vizibilă.

I-am întrebat pe patru dintre ei (un jurnalist supus amenințărilor, un preot minoritar, un lector universitar activist pentru drepturile rromilor și un primar „străin”) ce este iubirea de patrie, dar și cum văd efectele naționalismului în societatea românească. Iată ce am aflat:

• Patriotismul înseamnă respect pentru fiecare ființă umană, pentru moștenirea patrimonială, pentru natura acestei țări;
• Frică și ură sunt sentimente mai ușor de stârnit decât curaj și iubire;
• Educația și informarea e o soluție și pentru combaterea ultranaționalismului;
• Patriotism înseamnă să cunoști și să respecți istoria și limba țării tale;
• Naționalismul e cauza conflictelor;
• Multiculturalismul este o valoare a patriotismului;
• A-ți iubi și respecta propria identitate etnică înseamnă a intra în dialog cu celelalte;

Emilia Șercan, jurnalist

Emilia Șercan este jurnalista care, în ultimii ani, a arătat societății românești cât de extins este furtul intelectual. A studiat în detaliu zeci de lucrări de doctorat și a explicat mecanismele plagiatului.

Pe lista plagiatorilor României, deveniți „doctori” peste noapte, fără a merita în vreun fel acest calificativ, se găsesc procurori, miniștri și prim-miniștri, lideri ai marilor partide, ai administrație, ai armatei. Nimic nu pare să le stea în cale într-o țară în care, la un moment dat, furtul a fost descris drept „sport național”.

Jurnalista Emilia Șercan a fost amenințată, iar în 2022, la peste 30 de ani de la căderea comunismului, a fost supusă unei acțiuni de kompromat.

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru tine patriotism?

Emilia Șercan: Să îți iubești țara și să vrei să faci ceva ca lucrurile să se schimbe, să miști lucrurile într-o direcție care să dea speranță de mai multă normalitate, de mai multă rigoare, de mai multă așezare în modul în care funcționează instituțiile statului și societatea în ansamblul.

Europa Liberă: Dar naționalism?

Emilia Șercan: Categoric cele două – naționalismul și patriotismul – trebuie despărțite. Categoric. Naționalismul este o formă toxică de patriotism, în care exagerarea are foarte mult loc.

Naționalismul românesc, cel puțin în ultimul secol și preponderent în perioada comunistă, cred că s-a format foarte mult pe o structură promovată evident de Partidul Comunist Român, bazată cumva pe excepționalismul românesc, pe unicitatea poporului român, pe lucrurile nemaipomenite, pe misiunea nemaipomenită a poporului român.

Europa Liberă: Ce efecte crezi că are naționalismul?

Emilia Șercan: Cred că face foarte mult rău și că este extrem de dăunător. Devine dăunător atunci când nu mai faci diferența, atunci când treci granița de la a-ți iubi țara și a-ți dori ca lucrurile să fie în regulă pentru ea. E grav când granița se mută în partea cealaltă, treci și nu-ți mai dai seama că ajungi în naționalism.

Europa Liberă: Trebuie să rămânem patrioți în țara noastră sau putem fi patrioți într-o lume mare și extinsă?

Emilia Șercan: Putem fi patrioți într-o lume mare și extinsă. Îmi amintesc când am fost în Franța, la bursă, am stat șase luni la Grenoble, am prins acolo ziua de 1 Decembrie pe care am petrecut-o cu câțiva români și m-a mișcat să văd cum aveau steagurile României, cum s-au îmbrăcat în ie, cum încercau, de la distanță, să sărbătorească Ziua Națională.

Și mă gândesc nu numai la momentul acesta, dar mă gândesc și la multe alte episoade sau pe care le știu și din familie. Mătușa, fugită în Statele Unite în anii '70 care, la fel, tânjea de dorul de țară și care a putut să se întoarcă abia după anii 2000.

Europa Liberă: Există discuții referitoare la faptul că influența mondială ar putea să afecteze valorile naționale. Se întâmplă acest lucru?

Emilia Șercan: ​Ce înseamnă valori naționale românești? Eu nu cred că ele diferă foarte mult de ce au alții. Eu nu cred că noi avem ceva ce nu au polonezii sau nu au slovaci, sau italienii sau chinezii.

Cred că trebuie să ne ghidăm după o serie de repere morale care să ne construiască modul în care funcționăm și modul în care interacționăm cu ceilalți oameni din comunitatea apropiată. Cred că e vorba despre a-ți crea, consolida o serie de de repere și valori etice.

Europa Liberă: Cum poate fi combătut curentul ultranaționalist tot mai prezent în ultima vreme, nu doar în România.

Emilia Șercan: ​Nu știu dacă există neapărat o soluție punctuală. Eu cred foarte tare că educația este soluția multor probleme pe care nu doar România le are, ci umanitatea în general.

Educația poate fi răspunsul la la această întrebare și să transmiți valorile corecte, să transmiți informația corectă, să formezi o gândire critică tinerilor generații, astfel încât să fim mai păziți, poate, de exacerbarea naționalismului și ultranaționalismului.

Malcovici Vladimir-Clement, preotul comunității ucrainene din București

Ucrainenii reprezintă a patra etnie în România, dar până la izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, erau prea puțin vizibili. Ei au o biserică în mijlocul Bucureștiului obținută după multe insistențe.

Preotul comunității, Malcovici Vladimir-Clement, este român ucrainean din Dobrogea.

Europa Liberă: Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, patriotismul?

Malcovici Vladimir-Clement: Patriotismul, după părerea mea, este, în primul rând, un sentiment foarte nobil, de care ar trebuie să fie caracterizat orice cetățean al unei țări. Din păcate, în vremurile noastre, se confundă foarte mult patriotismul cu naționalismul, tocmai pentru că există o proastă informare a oamenilor, în general, și o ușoară lipsă de educație.

Și, mai ales, din cauza faptului că în perioada regimului trecut, în perioada comunistă, s-a accentuat extraordinar latura aceasta patriotic-naționalistă, iar acum sentimentul patriotic a căzut în desuet, din păcate.

Europa Liberă: Care ar fi valorile patriotismului?

Malcovici Vladimir-Clement: Devotamentul față de noțiunile de cultură, de tradiție românească, de istorie, de cunoaștere a istoriei naționale, de promovare a valorilor naționale, în primul rând pornind de la propria persoană și mai apoi către societate, în general.

Europa Liberă: Ce vă face un bun patriot?

Malcovici Vladimir-Clement: Faptul că am ales să rămân în România este un mic exemplu de patriotism. Nu aș putea spune că cei care au plecat sunt lipsiți de patriotism sau au plecat dintr-un sentiment antitetic patriotismului, în niciun caz. Dar faptul că am ales să rămân în țară și să slujesc practic în felul în care pot societății din jur, demonstrează o urmă de patriotism și că respect tot ce înseamnă, în principal, România: oamenii, țara, locurile.

Europa Liberă: Prin ce forme ați observat că se manifestă naționalismul în prezent și cum dăunează comunității dumneavoastră?

Malcovici Vladimir-Clement: Noi vedem ce se întâmplă la vecinii noștri. E un sentiment pur naționalist al rușilor și dintr-o oarecare urmă de exagerare și a naționalismului ucrainean, s-a ajuns la situația prezentă astăzi.

Așa se promovează naționalismul, la noi în țară. Este înțeles ca o orientare împotriva valorilor europene, de exemplu, împotriva Uniunii Europene, împotriva NATO, a tot ceea ce vine bun sau mai puțin bun din Occident. Asta denotă o lipsă de educație, în principal.

Europa Liberă: Ce ați reușit să faceți pentru comunitatea din care faceți parte, pentru etnie și pentru țară, fără a vă afișa ostentativ?

Malcovici Vladimir-Clement: În primul rând, faptul că am luptat să obținem o parohie ucraineană în București, despre care știe doar comunitatea noastră. Faptul că acolo promovăm slujirea în limba maternă sau promovarea limbii naționale este o dovadă de patriotism.

Mai departe, de când a început războiul din Ucraina, de pe data de 24 februarie, am promovat România în sprijinul Ucrainei; tuturor persoanelor refugiate care au fost ajutate de parohia noastră li i s-a spus că tot ceea ce este făcut pentru ei, este făcut de cetățeni în marea lor majoritate români, care au sărit în sprijinul celorlalți, aflați în nevoi.

Europa Liberă: Cum vă arătați iubirea față de România, fără să uitați de comunitatea din care faceți parte - comunitatea de ucraineni?

Malcovici Vladimir-Clement: În primul rând, sunt un bun vorbitor de limbă română. În al doilea rând, n-aș vrea să mă laud, dar sunt un cunoscător destul de bun al istoriei românești, istoriei naționale. Am participat mereu la toate Zilele Naționale ale României, la toate sărbătorile naționale de orice fel, promovând în rândul comunității ucrainene valorile românești, în general, și încercând să explicăm istoria și să explicăm inclusiv punctele mai tensionate de-a lungul istoriei, dintre cele două țări, explicând conjuncturile istorice în care s-au desfășurat, precizând că nici România nu este de vină pentru anumite lucruri și nici actuala Ucraina de astăzi, de după 1991, nu este de vină pentru ce s-a întâmplat în perioada sovietică, de exemplu.

Europa Liberă: De ce credeți că deseori, sentimentele naționaliste sunt mai puternice decât cele patriotice?

Malcovici Vladimir-Clement: Din frustrare, în principal. Oamenii care au anumite lipsuri, își concentrează frustrările, neajunsurile, tristețile, lipsa oarecare de perspectivă pe sentimentele acestea naționaliste, considerând că aplicând prceptele naționaliste, ar fi putut ei să trăiască oarecum mai bine, ceea ce este total greșit din punctul meu de vedere.

Europa Liberă: Care ar fi recomandarea dumneavoastră, pentru a renunța la ideea de naționalism și pentru a îmbrățișa patriotismul?

Malcovici Vladimir-Clement: În primul rând, o bună cunoaștere a istoriei. În al doilea rând, respectul pentru muncă, pe care toți trebuie să îl avem. Promovând lucrurile acestea, putem foarte ușor să nu ne axăm pe ideea aceasta de naționalism, văzând, cunoscând istoria, văzând la ce tragedii umane au dus ideile de naționalism.

Avem istoria recentă, istoria celui de-al Doilea Război Mondial și istoria zilelor noastre de patru luni încoace și nu numai, de opt ani de zile, în Ucraina, lângă noi. Astea s-au întâmplat lângă noi. Dar, în general, dacă ne uităm la toate conflictele de pe glob, toate au ca fundament anumite idei naționaliste. Dacă ne uităm la conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, dacă ne uităm la conflictele dintre turci și grupările kurde din Siria sau chiar de pe teritoriul Turciei. Toate aceste conflicte au la bază ideea naționalistă din partea ambelor tabere.

Delia Grigore, lector Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice și Romani

Delia Grigore este specializată în etnografie, etnologie, etno-lingvistică, folclor, istorie orală, literatură. Conduce Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza”.

Europa Liberă: Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, patriotismul?

Delia Grigore: Patriotismul este un termen care poate fi definit prin relația cu sine, cu propria identitate culturală. Pentru mine, de pildă, patriotismul este relația mea de respect, de dragoste și de prețuire cu identitatea mea etnică romă și totodată și cu țara în care m-am născut și în care trăiesc, în cazul meu, România; și cu continentul pe care trăim, Europa; și cu planeta pe care trăim, adică Pământ.

Europa Liberă: Care sunt valorile patriotice? Ce vă face un bun patriot?

Delia Grigore: Relația cu identitatea culturală romă, căreia îi aparțin. Trebuie să îți cunoști rădăcinile: rădăcinile culturale, rădăcinile etnice - să ți le cunoști, să te interesezi de ele. Să-ți cunoști limba maternă, romani în cazul nostru, să cunoști și limba țării în care te-ai născut și trăiești, în cazul nostru româna.

Chiar dacă se presupune că o vorbești, pentru că te afli în țara respectivă, nu este suficient, trebuie să o vorbești corect. De asemenea, să cunoști elemente din istoria minorității naționale căreia îi aparții, în cazul meu romă, și elemente din istoria țării în care trăiești, a continentului pe care trăiești, planetei pe care trăiești. O valoare este cunoașterea.

Cunoaștere, deci să știi. După aceea, respectul. Să respecți aceste lucruri - limba maternă, limba țării în care te-ai născut și în care trăiești; câteva limbi de circulație, de asemenea, pentru că numai în felul acesta poți să comunici cu toată lumea.

Pentru că te simți acasă, în țara ta, atunci când drepturile tale culturale, dacă ești minoritate națională, se respectă. Cred că este o valoare a patriotismului multiculturalismul. Acest schimb de valori, acest schimb de cunoaștere este foarte, foarte bun pentru orice țară. De aceea susțin că și interculturalitatea este, de asemenea, o valoare a patriotismului.

Europa Liberă: V-a fost greu să vă arătați iubirea față de România, fără a uita de comunitatea din care faceți parte?

Delia Grigore: Noi, romii, suntem patrioți. Am început să spunem și să afirmăm și totodată să demonstrăm asta încă din 1919, când la prima mare adunare a romilor din Ibașfalău, actualul Dumbrăveni, județul Sibiu, pe 27 aprilie 1919, romii și-au arătat loialitatea față de statul român nou format, acela care se formase pe 1 decembrie 1918, prin unirea României cu Transilvania. Romii au fost a doua minoritate națională care a recunoscut și s-a bucurat alături de români de unire.

Cu toate astea, suntem dezamăgiți pentru că tratatul pentru minorități, care a fost semnat de România la Paris în 1919 nu i-a inclus și pe romi. Abia după '90 ne-a fost recunoscut statutul de minoritate națională. Și de ce aș sublinia acest lucru? Pentru că deși am fost și suntem loiali și patrioți și ne iubim țara, totuși nu am fost recunoscuți decât foarte târziu ca minoritate națională cu drepturile aferente, care nici acestea încă nu sunt suficient puse în practică, sunt doar constituționale, ele sunt foarte puțin puse în practică față de ce ne-am dori și este firesc să fie.

Europa Liberă: Cum ați reușit să promovați patriotismul în comunitatea dumneavoastră?

Delia Grigore: Am lucrat foarte mult pentru cunoașterea istoriei romilor, pentru a cunoaște toate acele episoade ale culturii și istoriei romilor, și pozitive, și triste, tragice - de la sclavia de 500 de ani și Holocaust, până la contribuția romilor la valorile și cultura acestei țări.

Și de fiecare dată am făcut asta prin cercetare, prin educație, la școală, prin formarea cadrelor didactice, în sensul acesta al cunoașterii istoriei și culturii romilor, pentru a putea să aibă un dialog mai bun cu părinții și copii romi.

Foarte multe proiecte și foarte multe activități, inclusiv schimbări de curriculă școlară, pe care le-am promovat, pentru a introduce interculturalitatea și bilingvismul, mai ales începând cu preșcolarul.

Avem și latura culturii tradiționale, aceea în care sunt meșteșugurile tradiționale, în care sunt elemente de cutume tradiționale.

Avem ambele abordări: și cultura tradițională, cu valorile sale, Romanipenul, cum îi spunem noi, dar și cultura modernă, cu valorile sale - literatura romani, artele plastice - și de fiecare dată noi am sprijinit aceste activități. Și bineînțeles că aceasta nu a fost deloc în opoziție cu patriotismul. Ba mai mult, a fost în concordanță sau în corelare cu acesta. Sau e o formă de manifestare.

A-ți iubi, a-ți cunoaște și a-ți respecta rădăcinile etnice, atunci când aparții unei minorități naționale și lupți și lucrezi pentru aceasta, este exact o formă de patriotism. Pentru că înseamnă că vrei ca țara ta să fie deschisă, să fie o țară în care fiecare cetățean să se simtă bine, să se simtă prietenos, să se simtă respectat în primul rând. Să aibă demnitate - ca să ai demnitate, trebuie să ți se respecte drepturile culturale.

Europa Liberă: Prin ce forme ați observat că se manifestă naționalismul în prezent și cum dăunează comunității dumneavoastră?

Delia Grigore: Naționalism nu înseamnă patriotism și nici patriotism nu înseamnă naționalism. A-ți iubi și a-ți respecta propria identitate etnică, fie majoritară, fie minoritară, nu înseamnă a le respinge pe celelalte. Tocmai, înseamnă a intra în dialog cu celelalte. Aici e frumusețea lumii, dacă ar fi o lume ideală.

Naționalismul este o formă extremistă, extremă de a-ți „cultiva propria identitate etnică”. E o formă de etnocentrism, în detrimentul celorlalte identități, celelalte considerându-le inferioare. Patriotism este când intri în dialog, când dorești ca țara ta să fie frumoasă, să fie deschisă, să fie prietenoasă, să respecte orice grup etnic, să fie totul o prietenie, o iubire, un respect, un civism colectiv.

Dacă vrei ca țara ta să considere că doar majoritatea este superioară și că doar majoritatea trebuie să se dezvolte, minoritățile fiind excluse și fiind disprețuite și chiar la un moment dat se ajunge și la a fi exterminate, atunci nu-ți iubești țara.

Naționaliștii, extremiștii nu-și iubesc țara, este un fals. Ei își iubesc doar propria lor viziune, o viziune complet greșită. Și naționalismul, din păcate, a răsărit din nou în Europa și îl vedem. Acum, cu pandemia, au fost manifestări de rasism asupra grupurilor etnice, asupra romilor, erau considerați vinovați de răspândirea virusului, că nu respectă măștile, că nu respectă distanțele, ceea ce a fost complet greșit. Sunt oameni care au respectat și care nu au respectat regulile, indiferent de etnia lor. Nu are nicio legătură etnia cu respectarea unor reguli sau nerespectarea unor reguli date de un stat.

Dominic Fritz, primarul german al Timișoarei

Bunii patrioți români nu sunt neapărat născuți și crescuți în România. Pe 10 mai 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea, în fața Parlamentului, jurământul de credință față de țară: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păstra religiunea României precum şi integritatea teritoriului ei, şi de a domni ca domn constituţional”. Cu aceste cuvinte, Carol devenea oficial domnitor al României și, 15 ani mai târziu, fonda monarhia care pune bazele României Moderne și ale României Mari. Un străin, ar spune cu dispreț extremiștii.

Un străin este și actualul primar al Timișoarei. Întâmplarea face să aibă aceleași origini etnice ca cele ale lui Carol I. A lăsat țara de origine și trăiește în România. A primit încrederea oamenilor și a ajuns primar în Timișoara, ceea ce i-a adus și multă ură.

Europa Liberă: Ce înseamnă pentru dumneavoastră patriotismul, într-o epocă dominată de naționalism?

Dominic Fritz: Patriotism, pentru mine, este iubire de țară și iubire de țară în întregimea ei. Adică de comunitate în care fiecare dintre noi trăiește. Pentru mine, asta înseamnă să lucrez la o țară în care fiecare om poate contribui, în care fiecare are o voce și în care resursele țării nu merg doar spre un grup mic de oameni, cu interese, ci spre toată populația. Și cred că acest patriotism se exprimă și la vot, se exprimă prin fapte concrete în societate și bineînțeles, se exprimă și prin prin politică - politică în sensul bun.

Europa Liberă: În viziunea dumneavoastră care ar fi câteva dintre valorile patriotismului?

Dominic Fritz: În primul rând respect; respect pentru fiecare ființă umană. Respect pentru ce ne-au lăsat generațiile anterioare, adică pentru moștenirea patrimonială, respect pentru natura acestei țări - să nu distrugem natura. Și patriotism înseamnă și responsabilitate să construim în continuare, de fapt, prosperitatea acestei țări și să construim în continuare o comunitate în care fiecare om poate să își atingă potențialul.

Europa Liberă: Cum arată un bun patriot?

Dominic Fritz: Cred că principala definiție pentru un bun patriot este dacă ceea ce face face doar pentru el sau face pentru comunitate și pentru pentru oamenii din jur și oamenii din țară - asta înseamnă patriotism. Să nu te gândești doar la tine, nu întreba ce țara ta poate să facă pentru tine, ci ce poți să faci tu pentru țara ta, așa cum cred că John F. Kennedy a dat cea mai frumoasă definiție a patriotismului.

Europa Liberă: Prin ce forme ați observat că se manifestă naționalismul în prezent și cum dăunează comunității dumneavoastră?

Dominic Fritz: Cred că atunci când vrei să îți demonstrezi iubire față de țară sau față de popor, urându-i pe alții, sau dacă vrei să demonstrezi cât de mult ești român prin ură față de alte naționalități, față de alte etnii, atunci deja te descalifici.

Mai ales pentru România. Suntem o țară în care trăiesc de secole multe, multe etnii. Timișoara, orașul pe care îl conduc, este un oraș al cărei prosperități se bazează pe faptul că există o diversitate de limbi, de culturi, de etnii, de religii.

Europa Liberă: Deci să iubești această țară, să iubești acest oraș înseamnă, în primul rând, să iubești această diversitate?

Dominic Fritz: Și oricine pretinde că există cumva o singură etnie supremă și care instigă la ură, se autodescalifică. Da, noi am văzut inclusiv la Timișoara anumite sloganuri xenofobe, inclusiv împotriva mea, dar impresia mea este că de multe ori acești oameni nici măcar nu erau din Timișoara și nu înțeleg neapărat spiritul locului.

Deci da, cred că trebuie să fim vigilenți față de un naționalism extrem, dar încă o dată, cred că avem totuși un spirit și o igienă care să ne protejeze împotriva acestor derapaje naționaliste și în Timișoara, dar și în România.

Europa Liberă: Ce ați reușit să faceți pentru comunitatea din care faceți parte, pentru etnie și țară, fiind etnic german, fără a va afișa ostentativ?

Dominic Fritz: Cred că tocmai asta este frumusețea Timișoarei, că aici este foarte natural să vorbești mai multe limbi. Este ceva foarte firesc ca într-un discurs public poate să încep într-o limbă și să continui într-o altă limbă. Este foarte firesc să fie prezenți reprezentanții minorităților - și eu, ca primar, prin prisma faptului că vorbesc și eu mai multe limbi încerc să nu scot în evidentă etnia mea personală, ci să scot în evidență moștenirea multiculturală și multietnică a Timișoarei.

Pentru că, încă o dată, cred că această identitate multietnică este de fapt sursa prosperității noastre. În Timișoara, tocmai pentru că se întâmplă într-o mare naturalețe, nu este nimic forțat.

Europa Liberă: Dar v-a fost greu să vă arătați iubirea față de România, fără să uitați de comunitatea din care faceți parte?

Dominic Fritz: Nu, pentru că eu iubesc Europa, România face parte din Europa. Iubesc diversitatea României, diversitatea Timișoarei și toate aceste lucruri nu sunt contradicții. E ca într-o familie: tu poți să iubești în același timp și soția, și copilul. Poți să iubești și mama ta, și copiii tăi. Deci iubirea pentru propria ta limbă maternă, pentru propria ta cultură etnică nu exclude deloc iubirea pentru o țară în care această etnie își are locul sau pentru o Europă care militează pentru aceste valori de respect și diversitate.

Europa Liberă: De ce credeți că sentimentele naționaliste sunt deseori mai puternice decât cele patriotice?

Dominic Fritz: Pentru că, de foarte multe ori, atunci când n-ai argumente, poți să construiești pe frică și pe ură. Frică și ură sunt două sentimente mai ușor de stârnit decât curaj și iubire.

Și cei care folosesc aceste sentimente în scopul strict politic, pentru că, să fie clar, politicienii care propagă naționalismul extrem nu o fac din iubire pentru țară, o fac ca să ajungă la putere.

Ei cred că este o metodă mai simplă să ajungă la putere, tocmai pentru că se referă la niște emoții care sunt ușor de stârnit și care, de fapt, manipulează fricile legitime ale oamenilor.

E clar că într-o eră precum cea în care trăim, de mare complexitate, unde ne confruntăm crize multiple, întotdeauna este ușor să găsești răspunsuri simple, să explici că nu știu ce etnie este de vină și, prin asta, să creezi impresia clarității. Dar nu este nimic clar și naționalismul nu are niciun răspuns. Orice soluții pentru aceste crize complexe, inclusiv în care se află țara noastră, orice soluție este o soluție complexă și are nevoie de toată diversitatea societății.