Linkuri accesibilitate

Un milion de refugiați ucraineni. Ce a făcut România pentru ei în cele trei luni de război


Peste 980.000 de refugiați din Ucraina au intrat, începând din 24 februarie, în România. Vama Siret a fost principalul punct de intrare.

Măsurile luate de Guvern pentru sprijinirea refugiaților, de la bani pentru hrană și cazare la asigurarea accesului pe piața muncii și în sistemul de educație, au fost adeseori ambigue, însă suplinite de mobilizarea masivă a populației.

Din 24 februarie (ziua în care Vladimir Putin a ordonat atacarea Ucrainei) până în prezent, în jur de un milion de cetățeni ucraineni au intrat în România, potrivit Poliției de Frontieră.

Alți 30.000 au intrat în țară cu două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei de către trupele rusești, pe măsură ce tensiunile dintre cele două țări erau în creștere. În total, peste 6 milioane de cetățeni ucraineni și-au părăsit țara începând din februarie. Cei mai mulți dintre ei au nevoie de mâncare, de un loc în care să stea, unde să își dea copiii la școală sau de un loc de muncă.

Un milion de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:26 0:00

Cei mai mulți refugiați din Ucraina au venit după 28 februarie și în primele zile din martie, când peste 10.000, sau chiar peste 20.000 de ucraineni treceau granița într-o singură zi.

„Știți senzația aceea din filmele vechi, cu refugiați, când vin mulți, speriați? Aceea a fost senzația... Toată lumea venea deodată, a fost 'teroare'. Mi-am imaginat familia mea acolo și mi-a venit să plâng. Toți erau speriați, foarte mulți copii, nu știau limba, să se orienteze, să se descurce”, povestește Iulia Turoș, despre imaginea de care a avut-o la Vama Siret, unde a ajuns, ca voluntar, în 25 februarie.

Dramatismul sosirii valurilor de refugiați, inclusiv pe ninsoare și frig, a lăsat fără cuvinte și angajații autorităților. Un pompier ISU ține în brațe un copil ucrainean, la vama Siret, la început de martie.
Dramatismul sosirii valurilor de refugiați, inclusiv pe ninsoare și frig, a lăsat fără cuvinte și angajații autorităților. Un pompier ISU ține în brațe un copil ucrainean, la vama Siret, la început de martie.

Ca ea sunt mii de voluntari, prin ONG-uri, sau pe cont propriu care s-au solidarizat cu poporul ucrainean și i-au ajutat în mod concret pe refugiați.

Cea mai mare parte a oamenilor plecați din Ucraina atacată la ordinul lui Vladimir Putin s-au îndreptat ulterior spre alte țări, dar zeci de mii au decis să rămână, cel puțin temporar, în România.

De la începutul războiului, statul român a anunțat mai multe măsuri, umanitare, sociale și economice de sprijinire a refugiaților: de la subvenționarea cazării și a mesei, la gratuități pe transport și, nu în ultimul rând, la ajutor umanitar prin intermediul așa-numitului „hub” de la Suceava, invocat și lăudat în mod repetat de președintele Iohannis.

Multe dintre acestea au fost puse în practică la cel puțin o lună de la declanșarea crizei din Ucraina, iar unele abia acum încep să își facă efectul.

Valurile de refugiați au adus în România numeroase mame cu copii. Imagine de la vama Isaccea, la început de martie.
Valurile de refugiați au adus în România numeroase mame cu copii. Imagine de la vama Isaccea, la început de martie.

În tot acest timp, ONG-urile, proprietarii de hoteluri și restaurante, dar și persoanele fizice au dus greul cazării, hrănirii, dar și integrării ucrainenilor în comunitățile unde au ajuns aceștia.​

Transportul, pe umerii voluntarilor

Pentru sutele de mii de ucraineni care au ajuns în România mobilitatea a fost esențială. În special la început, o parte dintre ei au venit cu mașinile personale, în drumul spre alte țări.

Unii au fost ajutați de voluntari inclusiv cu reparația mașinilor.

Din casele lor din Ucraina, refugiații au ajuns în România adeseori cu un troler, sau chiar numai cu o plasă.
Din casele lor din Ucraina, refugiații au ajuns în România adeseori cu un troler, sau chiar numai cu o plasă.

„Au avut încredere sau e poate, pur și simplu, faptul că sunt dezarmați, impactul emoțional pe care îl au acum este covârșitor, încât m-au lăsat să le preiau mașina, să le-o repar și să o aduc înapoi”, povestea Mihai Zgărdan, un tânăr care, alături de prietenii săi, a reparat zeci de autoturisme ale ucrainenilor.

Mulți dintre refugiați au fost preluați încă de la vămi de autocare, microbuze, sau mașini personale puse la dispoziție de ONG-uri și persoane fizice. Au fost și oameni care au organizat inclusiv transporturi spre alte state, iar unele companii aeriene le-au oferit bilete gratuite de avion.

Companiile din Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și alte firme internaționale au oferit, de asemenea, transport gratuit refugiaților, inclusiv dacă se îndreptau spre alte state.

Inițial, măsurile de sprijin ale autorităților pentru asigurarea transportului refugiaților s-au concretizat pe gratuitatea la biletele CFR. Acestea au fost acordate de la începutul lui martie, inclusiv pentru transportul internațional, pe liniile deservite de operatori din Ungaria, Austria, Germania, Elveția și Slovacia.

De asemenea, mai multe primării, din orașe unde s-au stabilit mai mulți refugiați, au acordat gratuitate la transportul public.

În 12 martie, Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre prin care s-au acordat noi facilități pentru transportul refugiaților, incluzând pe lângă transportul feroviar cu trenurile Regio și InterRegio, scutirea de la plata taxelor de bac Isaccea - Orlivka, precum și gratuitate pentru transportul fluvial între Isaccea și Galați.

De asemenea, guvernanții au aprobat gratuitatea pentru transportul rutier național și internațional, dar și posibilitatea organizării unor curse charter.

Problema cazării

Cazarea refugiaților a generat încă de la începutul crizei din Ucraina mobilizări masive din partea ONG-urilor și proprietarilor de hoteluri și pensiuni.

Refugiați adăpostiți într-un cort destinat primirii acestora, la Vama Siret.
Refugiați adăpostiți într-un cort destinat primirii acestora, la Vama Siret.

La Cluj-Napoca, de exemplu, asociațiile au organizat, cu ajutorul autorităților, un call-center care a direcționat refugiații spre zeci de hoteluri și spații amenajate pe cont propriu de proprietarii lor.

Dacă unele unități au perceput bani, cu reduceri substanțiale, altele și-au oferit serviciile gratuit.

„Ni s-a părut normal să ne implicăm, va fi mai greu pe termen lung, fără un sprijin din partea autorităților”, ne-au declarat, în martie, mai mulți hotelieri sau oameni de afaceri care au transformat spațiile firmelor lor în locuri de cazare.

Părinți, copii și bunica lor, cazați într-o casă reamenajată de voluntari, încă de la început de martie.
Părinți, copii și bunica lor, cazați într-o casă reamenajată de voluntari, încă de la început de martie.

Guvernul a adoptat mai multe Ordonanțe și Hotărâri de Guvern (HG), pentru acordarea de sprijin financiar la cazarea refugiaților. Deși fuseseră darnici prin HG-ul adoptat în 5 martie, care stipula sprijin acordat agenților economici de 100 lei pe zi / persoană și chiar 230 de lei pe zi / cameră, dacă erau cazați mai mulți refugiați, în fapt aceasta nu a fost pusă în practică, după cum a dezvăluit Europa Liberă.

În schimb, autoritățile au utilizat plafonul prevăzut inițial în HG pentru asigurarea cazării de către autoritățile locale: 50 de lei pe noapte.

După cum au declarat unii hotelieri pentru Europa Liberă, în județe precum Constanța, aceștia ar fi fost puși de ISU în fața faptului împlinit: ori semnează protocolul cu instituția, pentru plata a 50 de lei / zi / persoană, ori nu vor primi bani mai mulți.

Decontarea acestui cuantum maxim ne-a fost confirmată și de reprezentanții ISU. Pe de altă parte, pornind de la cadrul legal general, modul în care au fost efectuate decontările și perioadele luate în calcul pot să difere de la un județ la altul, potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă.

Pe de altă parte, cel puțin în unele județe, statul ar fi decontat cheltuieli de cazare doar pentru perioada de după 16 martie, deși foarte mulți hotelieri au cazat refugiați imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 24 februarie.

Până la finalul lunii aprilie, decontările solicitate la nivel național ajunseseră la 351.000 de euro, dar urmau să înceapă doar în mai, din cauza procedurilor. Nu toți care au ajutat refugiați au fost însă „eligibili”.

„Am cazat aproape 150 de persoane, unii au venit prin e-booking și au plătit, dar cei mai mulți gratuit. Ni s-a spus că nu suntem eligibili la decontare”, ne-a spus președintele unui ONG care operează o unitate cu specific hotelier, dar și o casă de oaspeți, în Cluj.

Asta deși, oficial, legislația include între beneficiari și ONG-urile. Ar fi obținut decontări doar puținele hoteluri care au încheiat protocol cu ISU.

Spațiu transformat de proprietarul unui club, închis de pandemie, în 30 de locuri de cazare pentru refugiați. Cazarea și masa au fost asigurate din efort propriu, cu ajutorul voluntarilor.
Spațiu transformat de proprietarul unui club, închis de pandemie, în 30 de locuri de cazare pentru refugiați. Cazarea și masa au fost asigurate din efort propriu, cu ajutorul voluntarilor.

Și unele din persoanele fizice se izbesc la rândul lor de un hățiș birocratic, deși conform informațiilor Europei Libere, ar fi reușit să obțină mai ușor sumele pentru cazare.

„Am solicitat banii de cazare în aprilie, mi s-a spus că nu m-am încadrat în termenul de 3 zile. Am cerut în mai, mi s-a transmis că nu e casa pe numele meu. O să încerc și luna viitoare, respectând cele cerute”, ne-a spus un tânăr din Cluj. Va primi, în cel mai bun caz, banii pentru luna mai, deși cazează persoane ucrainene încă din prima săptămână de martie.

„La nivelul județului Cluj au fost depuse documentații pentru decorarea cheltuielilor, în luna aprilie pentru cazarea refuzaților în luna martie și anterior, de către 88 persoane fizice din 24 de UAT, în valoare de 154.980lei și de către un operator economic, în valoare de 13.720lei”, ne-au transmis reprezentanții ISU Cluj.

Potrivit acestora, persoanele fizice pot depune solicitări de decontare și pentru perioadele din urmă. În cazul operatorilor economici aceștia sunt identificați de către primării și Comitetul pentru Situații de Urgență, după care e necesară încheierea protocolului de cooperare cu ISU.

Metoda nu s-a dovedit însă cea mai eficientă. Persoana juridică beneficiară a sprijinului financiar pentru cazare pentru luna martie este în fapt tot o instituție publică - primăria unei localități.

Centrul pentru refugiați de la Romexpo, în capitală.
Centrul pentru refugiați de la Romexpo, în capitală.

De precizat că mii de locuri de cazare au fost pregătite de autorități în spații special amenajate, precum Centrul Romexpo din București, cu condiții minime oferite, dar utile în cazul unor valuri și mai mari de refugiați.

De asemenea au fost pregătite și corturi pentru taberele de refugiați de la vămi, dar nu toate au devenit operaționale.

20 de lei pentru hrană

Guvernul a stabilit printr-o hotărâre din 11 martie alocarea unui sprijin pentru hrana refugiaților, în valoare de 20 de lei per persoană pe zi, acordat inclusiv persoanelor fizice care îi găzduiesc. Inițial, cuantumul fusese stabilit la 16 lei.

Și la acest capitol, ONG-urile și firmele private s-au mobilizat înainte să știe care sunt planurile concrete ale autorităților. În mai multe județe, asociațiile au pregătit zilnic sute și chiar mii de porții calde de mâncare pentru refugiați, distribuite atât la centrele de tranzit din gări, cât și în alte puncte din orașe.

Un ONG din Cluj a deschis recent și o cantină dedicată refugiaților, unde aceștia beneficiază de o masă de prânz gratuită.

Eforturile au fost dublate și de restaurantele și asociațiile profesionale din HoReCa, iar unitățile au trimis constant pachete cu hrană în punctele în care erau cazați refugiații.

Cantină deschisă pentru refugiați, unde refugiații pot mânca gratuit prânzul, de luni până vineri.
Cantină deschisă pentru refugiați, unde refugiații pot mânca gratuit prânzul, de luni până vineri.

La centrul comunitar Katia din Brașov, pus pe roate de asemenea de ONG-uri, în parteneriat cu Primăria locală, sunt oferite pe lângă 80 de locuri de cazare, mese calde și gustări refugiaților. De asemenea, în Gara de nord din București voluntarii au oferit constant hrană refugiaților.

Pentru hrana aferentă lunii martie, suma solicitată de Inspectoratele pentru Situații de Urgență - prin intermediul cărora au fost distribuite fondurile - pentru decontarea cheltuielilor legate de hrană a ajuns la nivel național la 5,3 milioane de lei.

Cele mai mari sume decontate au fost solicitate de ISU București Ilfov (188.600 euro), județul Suceava (161.400 euro), județul Constanța (105.000 euro), județul Maramureș (47.720 euro), județul Sibiu (66.480), județul Brașov (39.200 euro), județul Tulcea (40.000 euro).

Acces pe piața muncii

Chiar dacă majoritatea refugiaților ajunși în România au tranzitat-o doar, până până în 31 martie aproximativ 80.000 de mii de refugiați erau stabiliți, temporar, în țară.

În aceste condiții, guvernanții au încercat flexibilizarea legislației în domeniu, prin punerea în aplicare a unei directive europene. Potrivit Ordonanței 20 din martie 2022 cetățenii refugiați din Ucraina puteau să își prelungească șederea dacă se angajau.

Tinerele mame din centrul imaginii au lucrat o vreme pentru un ONG din Cluj. Ulterior au plecat în alte țări, dar asociația a angajat între timp alte trei persoane din Ucraina.
Tinerele mame din centrul imaginii au lucrat o vreme pentru un ONG din Cluj. Ulterior au plecat în alte țări, dar asociația a angajat între timp alte trei persoane din Ucraina.

Persoanelor angajate li s-a prelungit dreptul de ședere în scop de muncă, peste cele trei luni aferente statutului de refugiat, fără necesitatea unei vize de lungă ședere. Ulterior, refugiații au putut beneficia de protecție temporară pe o perioadă de un an, conform altei directive europene.

La final de martie existau deja sute de companii care au postat anunțuri de angajare, atât prin intermediul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă, cât și, în special, pe platformele de recrutare, care au creat secțiuni dedicate.

ONG-urile sau școlile care oferă servicii tocmai refugiaților ucraineni au fost printre primele care i-au angajat pe unii dintre aceștia.

Școlile private, primele la integrarea refugiaților

La finalul lui martie, aproximativ 30.000 de copii ucraineni se aflau în România, conform datelor disponibile.

Ministerul Educației a emis un ordin prin care elevii ucraineni au putut asista la cursurile școlilor din România. Conform procedurilor, aceștia se puteau înscrie la ore ca audienți, ceea ce a făcut mai atractivă înscrierea lor la unități private. Unii elevi au continuat să învețe însă online, la școli din țara natală.

Colegiul „Mihai Viteazu” din capitală a găzduit aproximativ 200 de elevi ucraineni, împreună cu învățătoarele lor, relocați de la o școală din Odesa. Cele care au dat startul integrării elevilor și preșcolarilor în învățământ au fost mai degrabă instituțiile private.

Profesoară din Ucraina, care le predă, în ucraineană, copiilor de clasa a III-a și a IV-a la o școală privată din România.
Profesoară din Ucraina, care le predă, în ucraineană, copiilor de clasa a III-a și a IV-a la o școală privată din România.

La o școală privată din Cluj-Napoca, Transylvania College, învățau în martie peste 130 de elevi, unii dintre ei alături de învățătoare integrate în structura școlii.

„Faptul că pot să predau în continuare, aici, îmi împlinește vocația, dar îi ajută și pe copiii ucraineni; mulți nu știu engleză foarte bine”, ne-a spus Ala Gordeyeva (40 de ani), profesoară de engleză la școala amintită.

O temă nerezolvată încă de autoritățile române este cea a alocațiilor copiilor aflați astăzi în România.

Ajutor umanitar și medical

Guvernul României a reglementat, prin aceeași Ordonanță 20 din martie 2022, acordarea de îngrijiri medicale gratuite refugiaților ucraineni. Voluntarii din ONG-uri și organizații profesionale au oferit îngrijiri inclusiv în centrele de tranzit din gări, iar translatorii voluntari au însoțit refugiații în spitale, pentru a le facilita înțelegerea cu personalul medical.

În același timp, ajutorul umanitar, inclusiv de produse medicale, transmise Ucrainei a fost una din cele mai semnificative forme de sprijin acordate de România țării vecine. Un prim convoi umanitar pregătit de autorități și societatea civilă a plecat spre Ucraina încă din 27 februarie.

Numeroase ONG-uri, în frunte cu Crucea Roșie, au acordat asistență medicală la vămile de intrare în România.
Numeroase ONG-uri, în frunte cu Crucea Roșie, au acordat asistență medicală la vămile de intrare în România.

La mijlocul lunii martie a devenit operațional hub-ul umanitar de la Vama Siret, Suceava, de unde au fost transmise ajutoare Ucrainei.

Până la final de martie, peste 125 de camioane cu ajutoare, dar și ambulanțe și mașini de pompieri, din România dar și din alte state europene, au luat drumul Ucrainei.

La rândul lor, voluntarii Crucii Roșii, dar și foarte multe ONG-uri și biserici de diferite confesiuni din țară, au transmis materiale medicale, alimente și alte echipamente Ucrainei.

Sprijin pentru animalele de companie

Un sprijin aparte a fost acordat de societatea civilă ucrainenilor care au venit în România cu animale de companie.

Acesta s-a tradus în oferirea de hrană, cuști pentru transport, cip-uri și îndrumare pentru îngrijire gratuită sau la prețuri modice, în cabinetele veterinare.

Câinii cunoscători de ucraineană, vaccin gratuit în România. Restart la viață normală prin joacă & câini de terapie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:51 0:00

Mai mult, un ONG a intermediat aducerea unor animale sălbatice de la grădinile zoologice din Ucraina în România, la grădina Zoo din Rădăuți, sau la sanctuarul de urși din Zărnești.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG