Supraimpozitarea contractelor part-time (cu jumătate de normă) la nivelul contractelor full-time (normă întreagă - 40 de ore pe săptămână) se va realiza de la 1 august 2022, dar efectele încep să se simtă pe piața muncii.
Modificările la Codul Fiscal au apărut deja în Monitorul Oficial, iar perioada de consultare cu mediul de afaceri a fost una extrem de scurtă.
Conform deciziei guvernului, contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care obțin venituri în baza unui contract cu timp parțial nu pot fi mai mici decât în cazul salariului minim brut pe țară. Astfel, o persoană care avea un contract de două sau patru ore pe zi va fi taxată ca una care are contract pentru opt ore pe zi.
Prevederile nu se aplică elevilor sau studenților cu vârsta de până la 26 de ani, ucenicilor până la 18 ani, persoanelor cu dizabilități, pensionarilor sau celor care au un contract de muncă full time pe lângă cel part-time.
„Tendința generalizată în piață este că se desființează contractele de muncă part-time și în locul lor nu se semnează contracte de muncă de opt ore. Dacă vă uitați pe grupurile de specialiști în contabilitate, fiscalitate, resurse umane o să vedeți că este o tendință generalizată de a se desființa aceste contracte de muncă cu timp parțial. Efectul: se vor reduce taxele încasate de stat”, susține analistul financiar, Adrian Bența, pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, optimismul Guvernului privind transformarea contractelor „cu jumătate de normă” în contracte de 8 ore poate să fie evaluat printr-un test: testul Revisal (n.r. - registrul general de evidență a salariaților).
„REVISAL să ne comunice câte contracte de muncă part-time erau la începutul lunii iunie și câte contracte de muncă part-time sunt după 1 august. Câte contracte de muncă cu 8 ore suplimentare au apărut? Atunci avem un barometru și vedem cum stă situația”, a subliniat Bența. Analistul financiar admite că există contracte part-time care ascund opt ore de muncă, dar crede că, în prima fază, măsura va lovi în „persoanele sincere care aveau doar un contract part-time”.
Ce se întâmplă cu persoana care face curățenie într-un bloc
Un exemplu oferit de analistul economic este cel al oamenilor care fac curățenie în blocuri și nu sunt angajați de o firmă.
Din tabăra puterii, lucrurile se văd altfel. Adrian Solomon, membru PSD, este președintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, locul unde Ordonanța va ajunge pentru raport.
„Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu și nu cred că ea a fost ținta... E greu de venit cu exemplul cu femeia de serviciu pentru a schimba legea. Nu acesta este exemplul care trebuie să ni se aducă în vedere. Unde e problema?”, a spus Solomon pentru Europa Liberă.
Deputatul a adăugat că persoanele care au un contract pe termen parțial, de 2 sau 4 ore, deși muncesc opt ore pe zi, sunt păcălite de angajatori și nu beneficiază la pensie de drepturile cuvenite.
Reprezentantul PSD a lăudat măsura guvernului și susține că este necesară.
„Este cea mai corectă soluție, a mai funcționat și între 2018 și 2020. Nu cred că există un om care să trăiască din două ore de muncă. Ceilalți, care sunt colecționari de contracte de câte două ore, vor plăti doar pentru un contract norma întreagă, nu pentru patru contracte”, a fost poziția președintelui Comisiei de Muncă din Camera Deputaților.
El a subliniat că Parlamentul poate interveni pe textul Ordonanței dacă sunt probleme, dar dacă acest lucru se va întâmpla, ea nu își va mai putea produce efectele de la 1 ianuarie 2023.
Solomon recunoaște că multe magazine de comerț din județul pe care îl reprezintă, Vaslui, practicau sistemul contractelor part-time pentru că aveau probleme financiare. Județul din est se numără printre cele mai sărace județe ale României.
„Sistemul a funcționat între 2018 – 2020, dar a fost desființat pentru că nu a fost bun”, a replicat analistul financiar Adrian Bența.
Federația patronală Concordia critică lipsa de dialog. „Rapiditatea cu care se aplică legea e greșită”
Director executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, reclamă lipsa de dialog între Guvern și mediul de afaceri înainte de luarea unei deciziei care afectează piața muncii.
„Guvernul încearcă să repare anumite abuzuri, dar lovește în ce mai vulnerabili oameni, care chiar lucrează două sau patru ore, fără să fenteze legea. Îi va împinge în economia neagră”, a declarat Burnete pentru Europa Liberă.
Revine dilema din jurul contractelor part-time: poate trăi cineva doar cu un astfel de contract?
„Teoretic, cineva n-ar trebui să trăiască cu 300 de lei pe lună. Realitatea economiei din România ne spune că lucrurile nu stau chiar așa. În zona serviciilor casnice, o parte a economiei este fiscalizată. Unii oameni, măcar pe munca pe care o fac sunt angajați cu 2 sau 4 ore. De ce să îi forțăm să îi ducem complet la negru?”, este replica lui Burnete pentru Solomon.
Potrivit acestuia, soluția există, dar nu se aplică încă: voucherele. Doar că intervine altă problemă: ele devin operaționale din 2023.
„Întrebarea este de ce s-au grăbit cu măsura de la 1 august și nu se implementează din 2023. Atunci persoanele care fac curat în casă sau bonele pot să fie plătite cu vouchere care se iau de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă”, a precizat Radu Burnete.
Taxarea muncitorilor casnici prin intermediul voucherelor sau tichetelor a fost reglementată în aprilie 2022, dar nu se aplică. Pentru a primi calitate de asigurat, un angajat trebuie să obțină 85 de vouchere de 15 lei.
Burnete susține că aplicarea legii peste două săptămâni a bulversat piața muncii.
„În anumite zone din industrie, anumite contracte 'gri' se vor albi. Dar îi vei pedepsi pe alții și îi vei împinge la munca la negru. Oare nu se putea discuta mai mult despre asta, să împăcăm și capra și varza? Rapiditatea cu care se aplică legea e greșită. Nu putem să aflăm că peste două săptămâni se schimbă regimul fiscal. Nu vreau să îi apăr pe evazioniști, dar nu putem da un șoc economiei reale, ci un timp de adaptare”, a punctat Burnete, reprezentatul Federației Patronale Concordia.
Ministrul de Finanțe a afirmat că prin decizia luată în guvern în privința contractelor part-time se va limita munca la negru, deoarece persoanele respective nu trăiau din două ore de muncă.
„Accentul trebuie pus pe lucrător pentru că oamenii, până la urmă, muncesc opt ore. Mulți dintre ei în spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut și antreprenorii”, a spus Câciu pe 15 iulie, în momentul adoptării modificărilor la Codul Fiscal.
Principale modificări din Codul Fiscal
De la 1 august 2022:
- Se scumpesc țigările și băuturile alcoolice;
- Cresc taxele pentru jocurile de noroc;
- Va fi redus pragul pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor;
De la 1 ianuarie 2023:
- Va fi eliminat impozitul specific pentru sectorul HoReCa;
- Crește impozitul pe dividente de la 5% la 8%;
- Va fi ajustat plafonul privind veniturile din activităţi independente, PFA, întreprinderi individuale, familiale, şi norma de venit, reducerea fiind de la 100.000 de euro la 25.000 de euro;
- Microîntreprinderile vor fi obligate să aibă cel puțin un angajat. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor va fi de 1% din cifra de afaceri pentru cele care au cel puțin un angajat. Se elimină astfel varianta de impozit de 3% pe venitul microîntreprinderiilor fără angajați;
- Firmele care nu au angajați vor trece la impozit pe profit de 16%;
- Scade pragul pentru încadrarea firmei la impozit pe venitul microîntreprinderii, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.
