Linkuri accesibilitate

Ministerul Muncii la Stat. De ce atacă miniștrii social-democrați mediul privat?


Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, și ministrul Muncii, Marius Budăi, au intrat în atenția publică după declarațiile din ultima perioadă la adresa mediului de afaceri.

Salariilor bugetarilor vor fi majorate în acest an pentru că prețurile au crescut, explică ministrul Muncii, care consideră că „la stat” lucrează mai mulți oameni pregătiți profesional decât în mediul privat. Marius Budăi invocă și munca la negru din sectorul privat, fără a da exemple concrete.

„Și salariații de la stat, ca și cei de la privat, sunt cetățeni români. Și ei au fost afectați de aceste majorări de prețuri”, declara Marius Budăi zilele trecute, adăugând „impactul la leuț îl putem afla după prima lună de plată”, deoarece vor mai urma angajări la stat.

Astfel, salariile de bază vor crește cu un sfert din diferența dintre salariile de bază existente în decembrie 2021 și cele prevăzute de legea salarizării pentru anul 2022.

În schimb, angajații din mediul privat nu au primit nimic concret. Ministrul muncii promitea luna trecută că va încerca să găsească soluții cu partenerii sociali pentru majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.

Declarații fără fundament

Un raport al Consiliului Fiscal, publicat luna trecută, arată că veniturile medii brute ale celor 1,26 milioane de bugetari au fost cu aproape 30% mai mari în 2021, creșterea fiind mai mare decât în cazul angajaților din mediul privat.

„Muncitori necalificați la stat sunt foarte puțini”, este explicația ministrului Budăi, iar „calificările sunt înalte” prin urmare „altele sunt și salariile”.

Reprezentanții patronatelor spun că declarația ministrului Muncii nu are la bază vreun studiu, iar semnalele din zona guvernamentală ar trebuie să îndemne în această perioadă la solidaritate.

„În opinia mea, e o declarație lipsită de fundament. Nu există o analiză în acest sens. (...) Nu poți să spui că noi mărim salariile în spațiul public pentru că sunt oameni mai calificați, într-o perioadă extrem de dificilă pentru economia reală”, spune Florin Jianu, președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sunt beneficiarii statului cu 30% mai mulțumiți?

În ceea ce privește diferența de 30% la salarizare, Jianu afirmă că „asta ar trebui să rezulte într-un grad de mulțumire cu 30% mai mare din spațiul privat”.

„Mediul privat ar trebui să spună că serviciile din mediul public sunt conforme, n-avem nicio plângere, nu trebuie să stăm la cozi, populația face totul online, angajații din mediul public sunt amabili, toate serviciile sunt la nivel extraordinar, deci gradul de mulțumire e cu 30% mai mare”, completează el.

Reprezentantul companiilor mici și mijlocii îl critică pe Marius Budăi și pentru declarația privind „raportarea mincinoasă” în privința costurilor cu salarizarea în mediul privat.

„În România încă sunt angajați care se complac în situații cu plata cu 2 lei pe hârtie și cu 5 lei în mână. O să vedem că dacă vom avea un cost real trecut pe hârtie alta ar fi diferența”, mai spunea ministrul Muncii.

„Să vină cu exemple foarte clare, să arate unde și cine se complace, apoi luăm măsuri în consecință. Declarațiile lipsite de dovezi foarte clare fac foarte rău”, declară președintele CNIPMMR.

În acest context, Jianu critică suprataxarea contractelor part-time: „Lovești efectiv în cei care folosesc contractele part-time din cauza celor care oricum nu le vor folosi. Dacă lucrau la negru, vor lucra la fel în continuare. Nu asta trebuie să fie abordarea”.

Antreprenorii „babuini”

Nu este prima declarație de acest fel făcută de vreun membru al guvernului când vine vorba despre relația dintre stat și privat.

Luna trecută, Adrian Câciu s-a scuzat pentru comentariul făcut la adresa antreprenorilor, înainte să devină ministru de Finanțe, în urmă cu un an.

„Noi avem doar 10% antreprenori și restul babuini-antreprenori”, scria el într-un comentariu pe Facebook.

Discuția era în contradictoriu cu o altă persoană, referitoare la „dezechilibrele în care sunt plătiți angajații la privat”.

„În momentul în care e o diferență foarte mare de impozitare a muncii și impozitare a capitalului, atunci e absolut logic că fiecare antreprenor se uită unde sunt banii mai ieftini”, explică Florin Jianu.

Potrivit acestuia, dacă banii „sunt mai ieftini pe capital, costuri, dividende, pentru că te costă puțin, scoți banii” din firmă.

„Însă, dacă diferența de impozitare între capital și forța de muncă este sensibil egală, atunci nu vei mai alege una în detrimentul celeilalte și te vei conforma. Acolo este răspunsul, nu în tot felul de impozitări și supraimpozitări ale contractelor part-time”, subliniază președintele CNIPMMR.

Modelul capitalismului de stat

Pe de altă parte, politologul Cristian Pîrvulescu atrage atenția că situația e mai complicată în ceea ce-l privește pe ministrul de Finanțe.

„S-a lansat și împotriva liberalizării pieței la energie, afirmând că este o problemă, pentru că în timp de război trebuie să te gândești foarte serios la consecințele unei liberalizări, doar că liberalizarea nu s-a făcut pe timp de război, ci înainte”, spune profesorul de științe politice.

„Aici mi se pare că viziunea este foarte clară și nu uit nicio clipă că domnul ministru a scris editoriale, nu cu multă vreme în urmă, parlamentar fiind, în interesul Chinei, sigur, nu angajat direct de către diferite firme chinezești”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

El afirmă că, în cazul lui Adrian Câciu, este vorba despre „mai mult decât o neclaritate și o dorință de a stabiliza electoral partidul, cum e la domnul Budăi”.

„Este vorba despre o viziune cât se poate de clară, orientată un model al capitalismului de stat, pentru că asta e China, un model al capitalismului de stat. Acest tip de afirmații prezintă un risc ideologic important în raport cu partenerii europeni și cu SUA”, spune politologul.

Paradigma bugetari vs. privați

Când vine vorba de motivul din spatele acestor declarații, politologul Cristian Pîrvulescu spune că nu este doar o strategie electorală de a stabiliza partidul în preferințele alegătorilor, ci „o convingere pe care unii dintre liderii și miniștrii PSD o au și anume că sectorul privat este un sector deficitar”.

El consideră însă că declarația ministrului Budăi poate fi interpretată și ca „o presiune asupra sectorului privat să crească salariile”.

„Am avut acel joc permanent cu sectorul public care depinde de sectorul privat - care a folosit salariile mici pentru a rămâne competitiv argumentând cu salariile mici din sectorul public - dar deja de câțiva ani nu mai este asta situația, și atunci e o presiune, dar sectorul privat nu este dispus să-și transforme în mod radical modelul economic”, mai spune profesorul universitar.

Pe de altă parte, politologul Andrei Țăranu consideră că, la fel ca în cazul bugetarilor, mediul privat este un concept „vag” și „ideologizat”, astfel încât „ai impresia că el ar exista ca și cum ar fi o altă parte din societate”.

„Mediul privat e și cel care vinde bere la un butic în orice colț de țară, dar și cel care face UiPath. De asemenea, dacă te uiți la colectare, cei care nu-și plătesc taxele, cei care iau contracte fără licitație, băieții deștepți din energie și așa mai departe reprezintă tot 'mediul privat'”, completează el.

Politologul adaugă că ambele concepte sunt la îndemâna partidelor politice și folosite în scop electoral.

„USR-ul se dorește a fi un fel de reprezent al clasei de mijloc wannabe (aspirantă, n.r.), oamenii liberi și care vor să reformeze ceva, nu prea se știe exact ce, în timp ce PSD-ul este cel care vrea să păstreze statul și să-l apere în fața hoției 'nu ne vindem țara'. Iar PNL-ul baleiază între ele două din punct de vedere politic și discursiv. Adică, discursiv, domnul Cîțu ne zicea că antreprenorul este un erou, trebuie sprijinit și, pe de altă parte, făcea cele 10 miliarde de euro pentru PNDL, adică să sprijine bugetarul”, afirmă Andrei Țăranu.

Raportat la câți bani are, România cheltuie cel mai mult din UE pe salarii

Aceeași analiză a Consiliului Fiscal mai arată că, raportat la veniturile bugetare, România se află în continuare pe primul loc, la fel ca în urmă cu doi ani, la ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților de la stat.

Ponderea cheltuielilor cu salariile raportat la veniturile bugetare în țările din UE27, în anii 2020 și 2021.
Ponderea cheltuielilor cu salariile raportat la veniturile bugetare în țările din UE27, în anii 2020 și 2021.

Creșterea a început în anul 2016, cu un salt abrupt până pe locul zece în UE, pentru ca anul următor România să se claseze pe locul al doilea în aceste statistici. Așa se explică diferențele salariale în favoarea lucrătorilor de la stat.

„Diferența, în opinia noastră, e realizată de măririle salariale care nu țin cont de productivitatea muncii. Pentru că una e ca economia reală să-ți susțină un buget an de an, al unui minister sau al unei agenții, și alta e să produci acel buget pe care să poți să te bazezi anul viitor”, afirmă Florin Jianu.

Potrivit Consiliului Fiscal, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2021 la 7.004 lei/lună, cu 1,59% mai mare decât în anul 2020.

Aceste cifre sunt cu 27,91% mai mari în comparație cu veniturile din mediul privat, de 5.476 lei/lună (în creștere cu 8,89% comparativ cu cel din anul precedent).

Pe acest subiect, un barometru al PwC România arată că majoritatea companiilor private și-au majorat bugetele pentru salarii în acest an, pentru a compensa fie și parțial creșterea inflației.

Merită subliniat însă că rata inflației luată în calcul de antreprenori era, în medie, de 8,2%, în condițiile în care aceasta a ajuns să fie aproape dublă în luna iulie.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    George Costiță a intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după o experiență de zece ani la Digi24 și Aleph News. Absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași, a lucrat la edițiile online ale celor două redacții, pe zona de știri și evenimente la zi.

XS
SM
MD
LG