Au trecut aproape două luni de când premierul Marii Britanii, Boris Johnson, și-a dat demisia după mai multe scandaluri. Imediat după anunțul demisiei sale, opt candidați conservatori s-au înscris în cursa pentru Downing Street.
La votul final de vineri intră Rishi Sunak, fostul ministru al Finanțelor din Guvernul lui Boris Johnson, și Liz Truss, ministrul de Externe al Regatului Unit.
Ambii candidați au dus o luptă dură ca să își promoveze propriile politici în contextul majorării prețurilor la energie, al înrăutățirii nivelului de trai și al scandalurilor din partid. Toate pe fondul unei pierderi de popularitate a Partidului Conservator.
Tocmai de aceea, imediat după demisia lui Johnson, nimeni din Partidul Conservator nu a dorit organizarea de alegeri anticipate. Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico, Partidul Laburist se afla la data de 1 septembrie în fața celui Conservator cu aproximativ 10%.
Ce a urmat, însă, a fost o cursă între doi foști colegi din cabinetul lui Boris Johnson cu viziuni diferite despre cum își propun să revitalizeze economia Marii Britanii și să le ofere oamenilor speranța că vor trăi vremuri mai bune.
Cine sunt cei doi candidați
Liz Truss, care are cele mai mari șanse să câștige cursa electorală, este a doua femeie din istoria Marii Britanii care se află la cârma Ministerului de Externe și este cunoscută pentru eliberarea cetățeanului britanico-iranian, Nazanin Zaghari-Ratcliffe dintr-o închisoare din Iran.
Truss este susținută de ministrul Culturii, Nadine Dorries, ministrul Apărării, Ben Wallace, și de fostul candidat la cursa electorală din interiorul partidului, Penny Mordaunt.
Truss se face responsabilă de mai multe întâlniri bilaterale cu omologul ei rus, Serghei Lavrov, înainte de începerea războiului din Ucraina și are o poziție mult mai vocală împotriva invaziei din Ucraina decât contracandidatul ei. Însă experții se așteaptă ca atât Liz Truss, cât și Rishi Sunak, să continue politicile de susținere ale Ucrainei.
Rishi Sunak provine dintr-o familie de imigranți din estul Africii, care s-au mutat în Marea Britanie în anii ’60. Sunak este recunoscut pentru eforturile sale de a le oferi britanicilor șomaj tehnic pe durata lockdown-urilor cauzate de pandemia de Covid.
Popularitatea sa în rândul alegătorilor s-a diminuat, însă, după scandalul provocat de soția sa, care a profitat de paradisurile fiscale din alte țări ca să nu plătească taxe statului britanic.
Cum văd Sunak și Truss problema inflației
Încă de la începutul cursei pentru lider al Partidului, Rishi Sunak declara că prioritatea viitorului său cabinet va fi lupta împotriva inflației, după care se va ocupa de reducerea taxelor.
Sunak a promis, de asemenea, că va scădea rata TVA-ului la energie cu 5% în cazul în care costurile facturilor la energie pentru o gospodărie tipic britanică vor ajunge la peste 3.000 de lire sterline pe an. Autoritatea de reglementare a energiei electrice din Marea Britanie, Ofgem, a anunțat vinerea trecută o creștere a plafonului prețurilor la energie cu 80%, facturile urmând să ajungă de la 1.971 de lire pe an la 3.549, aproape dublu.
De cealaltă parte, Liz Truss promite că nu va introduce noi taxe și intenționează să blocheze planul creșterii impozitului pe profit, care ar urma să intre în vigoare în 2023. Potrivit lui Truss, viitorul ei cabinet va tăia aproximativ 50 de miliarde de lire în taxe.
Rishi Sunak a acuzat-o în trecut pe colega sa de partid că reducerea taxelor nu va face decât să alimenteze criza inflației.
„Realitatea este că Truss nu poate oferi un pachet de asistență (financiară, n.r.) și nu poate beneficia de reduceri permanente de taxe în valoare de 50 de miliarde de dolari dintr-o singură mișcare. A face acest lucru ar însemna creșterea împrumuturilor la niveluri istorice, chiar periculoase, ar pune în pericol finanțele publice și ar duce la creșterea inflației”, a transmis echipa de campanie a lui Sunak.
Soluții diferite la creșterea costurilor de trai
Atât Sunak cât și Truss înțeleg că principala îngrijorare a britanicilor este majorarea costurilor de trai, motiv pentru care ambii doresc să le câștige încrederea înainte de viitoarele alegeri parlamentare, care ar trebui să aibă loc până în decembrie 2024.
Liz Truss promite că va suspenda „taxa verde”, plătită ca parte procentuală din factura la energie pentru proiecte sociale și ecologice. Ministrul de Externe spune, de asemenea, că va adopta un buget de urgență ce ar asigura finanțarea serviciilor publice și a NHS-ului - sistemul de sănătate public al Marii Britanii.
Pe lângă reducerea inflației, Sunak afirmă că guvernul său va investi în condițiile de angajare ale oamenilor pentru a se asigura că angajații au calitățile profesionale necesare pentru slujbe mai bine plătite. Sunak a transmis că va reduce ajutoarele de șomaj și că nu exclude raționalizarea energiei la iarnă.
Fostul ministru al Finanțelor spune, însă, că soluția pentru facturi mai mici la energie o reprezintă îmbunătățirea izolării locuințelor britanice.
Relația cu Uniunea Europeană
Ambii candidați conservatori promit că vor reforma ultimele legi ale Uniunii Europene, păstrate de Guvernul britanic pentru a asigura o mai bună funcționare a economiei Regatului Unit.
Deși la început Truss a luptat împotriva ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, ea va respecta alegerea susținătorilor Brexit și va îndepărta orice normă europeană rămasă în legislația britanică, care ar încetini economia țării.
În 2016, Sunak s-a declarat pro-Brexit și a promis, între timp, că va îndepărta ultimele reglementări europene rămase în sectorul financiar pentru a-l face mai competitiv.
Rezultatul alegerilor va fi afișat abia luni, pe 5 septembrie. Peste 160.000 de persoane sunt eligibile să participe la scrutinul organizat în favoarea partidului conservator. O cercetare din 2020 realizată de Universitatea Queen Mary din Londra arată că cea mai mare parte dintre membrii Partidului Conservator sunt bărbați (63%), în timp ce susținătorul tipic al Partidului este, în general, persoana adultă albă, trecută de prima tinerețe, ce face parte din pătura de mijloc a societății.
Aproximativ 76% dintre membrii conservatori au votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În Marea Britanie trăiesc la momentul de față aproximativ 1.290.000 de români, potrivit Guvernului Marii Britanii.
