Liderul chinez Xi Jinping, care nu a părăsit țara din primele zile ale pandemiei de COVID-19, va merge în Kazahstan și apoi în Uzbekistan pentru a participa la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), scrie RFE/RL.
Întâlnirile, primele de la invadarea Ucrainei, sunt o oportunitate pentru liderii ruși și chinezi de a reafirma relația dintre cele două țări în contextul complicat al războiului și sancțiunilor occidentale, pe de o parte, și al tensiunilor dintre Beijing și Washington generate de vizita președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, pe de alta.
China a navigat destul de stângaci în cazul invaziei rusești în Ucraina, pe care a refuzat să o condamne și nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale, dar nu a ajutat-o militar și, mai nou, l-a atenționat pe Vladimir Putin acum o lună să pună capăt „ruletei rusești” de la centrala nucleară de la Zaporojie. Cu toate acestea, China a mers în siajul retoricii Rusiei, învinuind NATO și Occidentul pentru invazie.
Putin amenință Occidentul că va îngheța la iarnă
La forumul de la Vladivostok, președintele Putin a făcut obișnuitul rechizitoriu împotriva Occidentului, pe care l-a acuzat că a subminat economia globală printr-o încercare „agresivă” de a-și impune dominația în întreaga lume, spunând că Rusia nu a avut de suferit de pe urma sancțiunilor.
Putin a amenințat Occidentul că va întrerupe livrările de energie dacă vor fi impuse plafoane de preț pentru exporturile de petrol și gaze și că occidentalii vor îngheța în case.
„Nu vom furniza gaze, petrol, cărbune, combustibil pentru încălzire - nu vom furniza nimic. Ne-ar rămâne un singur lucru de făcut: ca în celebrul basm rusesc, vom condamna coada lupului să fie înghețată”.
Cu toate acestea, ca să treacă la fapte, Vladimir Putin are nevoie de noi piețe pentru petrolul și gazul său. Iar aceste piețe ar putea fi în Asia, în special în China.
Realațiile economice Rusia-China merg bine
Rusia caută să-și extindă relațiile economice cu China, presată fiind de sancțiunile occidentale în ce privește petrolul și gazele. În iulie, de exemplu, Rusia a fost cel mai mare furnizor de petrol pentru China, pentru a treia lună consecutiv, cu 7,15 milioane de tone, în creștere cu 7,6% față de acum un an.
Gazprom a semnat marți un acord suplimentar la contractul existent cu China National Petroleum Corp, prin care plata se va face 50% în ruble și 50% în yuani, potrivit Boomberg.
La începutul acestui an, președintele Vladimir Putin a cerut ca principalii clienți ai Gazprom din Europa să plătească gazele în ruble, după ce SUA și aliații săi au înghețat peste 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești deținute în dolari și euro din cauza invaziei sale în Ucraina. Mai mulți cumpărători au refuzat, iar Gazprom le-a întrerupt livrările, în timp ce cei mai mari consumatori au fost de acord cu noile condiții ale Moscovei.
Comerțul dintre Rusia China merge și el destul de bine, dacă ținem cont de faptul că exporturile chineze către Rusia au revenit aproape de nivelurile de dinaintea invaziei Ucrainei de către Kremlin.
Rusia a cumpărat bunuri de 6,7 miliarde de dolari în iulie din China, o creștere cu peste o treime față de luna precedentă și cu peste 20% anual. Mărfurile chinezești umplu astfel nișa lăsată de exodul mărcilor occidentale.
Volumul de tranzacționare în perechea yuan-ruble a atins cote record luna trecută, deoarece cererea locală pentru moneda chineză a crescut, scrie Bussines Standard.
Mesajul și scopul turneului liderului chinez. Miza întâlnirii cu Putin
Moscova și Beijingul au devenit parteneri mai apropiați în ultimii ani, deoarece ambele se confruntă cu tensiuni cu Occidentul, Xi și Putin declarând că cele două țări au avut un parteneriat „fără limită” cu săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
Cele două țări au semnalat, în timpul unei întâlniri între ministrul chinez de externe Wang Yi și omologul său rus, Serghei Lavrov, că parteneriatul lor rămâne puternic. Ministerul de Externe al Chinei a afirmat luna trecută că cele două părți au convenit să „aprofundeze cooperarea practică”.
Înaintea vizitei în Rusia, Li a făcut comentarii similare în timpul unei întâlniri de săptămâna trecută cu ambasadorul rus în China, Andrey Ivanovich Denisov, la Beijing. Acolo, Li, care este și președintele Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului din China, a subliniat că cele două națiuni s-au îndreptat „în direcția corectă sub îndrumarea strategică a celor doi lideri, cu sprijin reciproc ferm și încredere politică constantă”, potrivit mass-media de stat chineză.
De asemenea, întâlnirile liderilor ruși și chinezi vin cu săptămâni înainte de Congresul Partidului comunist chinez de la Beijing, unde Xi Jinping este de așteptat să rupă tradiția și să preia un al treilea mandat la putere, cimentându-și rolul de cel mai puternic lider al Chinei din ultimele decenii.
Miercuri este ultima zi a exercițiilor militare Vostok ale Rusiei, în Orientul Îndepărtat, la care trupele din India, China și alte câteva țări s-au alăturat.
Așa încât, călătoria lui Xi în Asia Centrală este profund simbolică, dar se bazează și pe o politică pragmatică, notează RFE/Rl.
Kazahstanul, unde Xi va ieși dincolo de granița Chinei pentru prima dată în mai bine de doi ani, a fost un partener pe termen lung pentru Beijing. Vizita din 14 septembrie presupune o întâlnire cu președintele kazah Qassym-Zhomart Toqaev, în care aceștia vor semna o serie de documente bilaterale, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe kazah, Aibek Smadiyarov.
Țara din Asia Centrală este un furnizor major de minerale, metale și energie pentru China și este, de asemenea, o țară de tranzit importantă, aducând mărfuri chinezești în Europa de-a lungul Inițiativei Belt and Road (BRI).
După vizita la Nur-Sultan, liderul chinez va merge apoi la Samarkand, în Uzbekistan, unde va coprezida un summit SCO în perioada 15-16 septembrie.
Este o oportunitate importantă de a reafirma influența în creștere a Beijingului în Eurasia, în special în urma revoltelor economice și politice aduse de invazia Ucrainei.
Pe măsură ce războiul continuă, multe guverne din Asia Centrală au căutat să se distanțeze de Kremlin și caută modalități de a umple vidul lăsat de economia în retragere a Rusiei. Acest lucru a oferit Chinei o oportunitate și mai mare de a accelera ritmul influenței sale în creștere în regiune.
