Liderul USR face apel la instituțiile statului pentru a începe o anchetă, dar crede că procurorii sunt timorați, nu vor să-și asume un dosar în care ar avea împotriva lor trusturi puternice de presă.
„Banii ajung la televiziuni, direct. Au rafinat metoda de cărat bani cu geanta de acum 10 ani. E o stimulare la mijloc, nu se plătește serviciul care se pretinde, se plătesc bani pentru servicii fictive care nu sunt prestate. Cred că procurorii, și îmi asum asta, sunt oarecum timorați. Justiția e timorată de a se atinge de subiect, pentru că e vorba de a te pune cu niște puternice canale de presă și se știe cum pot distruge viața unor oameni”, susține Cătălin Drulă.
Președintele USR vorbește și despre o reformă profundă la nivelul serviciilor de informații din România. La SRI, spune acesta, încă există „un filon care frizează zona fascismului, a legionarismului, a extremismului".
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre banii către presă: „Se iau bani publici, iar o parte din aceste televiziuni se finanțează majoritar, adică modelul de business este pe banii PSD și PNL. Apelez la curajul instituțiilor statului care ar trebui să verifice aceste lucruri. Dacă îmi sugerați un SRL și eu vărs acolo 50.000 de euro și întâmplător, apoi, toate scamele mele sunt periate și primesc o oră de vârf la un post de televiziune, asta nu e ok, ci e o chestiune infracțională”;
- Despre televiziunile care blochează accesul USR: „La televiziunea publică, am avut într-un an de zile, 3 invitații. Digi are o agendă... una dintre cele mai, cum să zic, vădit partinice. Cred că este un post cu o agendă foarte aliniată cu acești bani, cu acest capital, și care este agenda anti-USR. Digi24 pare apropiată de zona asta militarizată, poate sunt interesele de afaceri ale domnului Teszari (n.r. Zoltan Teszari), are afaceri în energie. Are în mod vădit o agendă editorială direcționată”;
- Despre starea presei și a democrației: „Dacă suntem îngrijorați de ce se întâmplă în Ungaria lui Viktor Orbán, și suntem, asta văd și partenerii noștri internaționali, România nu este chiar departe. O presă care poate fi cumpărată cu bani sau care majoritar se finanțează din banii, din pixul unor partide, e o presă care este parțial liberă. Nu e o presă liberă. Nimeni nu mai vrea încă o Ungarie în Uniunea Europeană sau în NATO”;
- Despre Klaus Iohannis: „Nu există dezamăgire mai mare ca acest om. Ne-a mințit în ultimul hal. Șeful acestui stat dă acest semnal de sus: ‘atâta poate România’. E crezul lui. România este ținută de această clasă politică care s-a obișnuit să sugrume mediul privat și să-și aducă privilegii, este ținută într-o dezvoltare, să nu zic subdezvoltare, mult mai mică decât ar putea să aibă. Vorbeam mai devreme de ce nu se fac anchete pe lucruri care sunt evident infracționale. Pentru că de sus semnalul este: ‘stați cuminți!’ ”;
- Despre implicarea serviciilor în politică: „Se comportă unii politicieni ca și cum au o dublă comandă, cumva, chiar lideri de partid. Eu nu sunt specialist nici în contraspionaj, nici în zona aceasta, ce spun este că acest tip de alunecare iliberală este nesănătos pentru democrație. Acuz această militarizare. Când lucrurile alunecă în zona factorului militar, cel care funcționează pe bază de ordin și de a nu răspunde către electorat, nu mai e democrație, la limită aluneci către un stat iliberal autocrat”;
- Despre Blue Air: „Această companie nu va mai zbura. Nu-și va mai vedea nici statul banii, nu-și vor mai vedea nici oamenii banii. Din ianuarie, apăsând pe un buton, domnul Câciu, ministrul Finanțelor, împreună cu domnul Grindeanu, deveneau proprietari pe Blue Air. Puteau s-o închidă în mod ordonat, dacă doreau, să o capitalizeze, să facă o fuziune cu Tarom. Aveam două companii de stat. Oricare dintre soluții, dar nu cea în care am ajuns. După mine, aici e clar o chestiune de vinovăție politică”;
Europa Liberă: Banii de la partide către presă, bani de la partide care, de fapt, sunt tot ai noștri și merg către diverse publicații, site-uri. Avem nenumărate articole documentate de Europa Liberă, de Cristian Andrei, acum avem ancheta Recorder. Ce cumpără partidele cu acești bani?
Cătălin Drulă: Se cumpără bunăvoință editorială și cred că aici trebuie făcută o mențiune. Nu sunt banii de la partide, în general, sunt banii de la două partide. Sunt banii de la PNL și de la PSD care merg către presă pentru a cumpăra această bunăvoință editorială la adresa lor și ostilitate editorială în redacții față de opoziție, față de USR, de exemplu.
Dacă vă uitați într-o monitorizare pe anumite jurnale de știri, se întâmplă zilnic ca, din 15 știri din calupul de știri, să nu fie nicio poziție, nicio luare de poziție care vine din partea USR pe temele de interes.
Asta face ca mesajul să ajungă mai greu la oameni, deci, pe de o parte, este un embargo pe anumite canale, pe de altă parte, este fie ostilitate, fie cumpărarea chiar de fake news și avem exemple, avem reclamații la CNA, pur și simplu știri false, declarații care sunt prezentate invers, conform cu interesul politic al celor care dau acești bani în presă.
Europa Liberă: Asta înseamnă că publicațiile respective fac acest lucru pentru că USR nu livrează bani către ele sau PSD și PNL livrează acei bani menționând și atacuri la adresa USR?
Cătălin Drulă: Ambele. USR nu face asta. Nu o face, în primul rând, pentru că e imoral și toxic pentru democrație. În al doilea rând, și aici pentru mine e consternant cum un asemenea lucru se întâmplă în văzul tuturor și instituțiile nu intervin, pentru că este și ilegal.
Adică nu există un contract pe care scrie că îți dau 50.000 de euro sau dau 100.000 de euro și o să fie o emisiune cu mine lăudat și periat de gazdă și respectiv când îți dau eu niște subiecte pe care să le scrii împotriva USR, lucruri fake, o să le dai. Nu scrie asta nicăieri.
Să spunem că asta ar reprezenta un contract și atunci ar fi în zona imoralității. Nu, este ilegal. Se plătesc bani pentru servicii fictive care nu sunt prestate, către un SRL care face o consultanță politică.
Ce să vezi, pe baza faptului că acolo s-a plătit o factură de 100.000 de euro, dintr-odată liderul acelui partid apare și i se cântă o odă timp de o oră. Este micul secret pe care îl știe toată lumea.
Europa Liberă: Spuneți că acești bani ajung, de fapt, la televiziuni, prin site-uri?
Cătălin Drulă: La site-uri sau chiar la alte firme.
Europa Liberă: Și ajung la televiziuni direct?
Cătălin Drulă: Ajung la televiziuni direct. Au rafinat metoda de cărat bani cu geanta de acum 10 ani. Acum sunt bani publici oarecum albiți, nu sunt complet albi, după părerea mea, pentru că e o stimulație la mijloc, nu se plătește serviciul care se pretinde.
Cred că procurorii, și îmi asum asta, sunt oarecum timorați. Probabil nimeni nu vrea să-și asume un dosar în care ar avea împotriva lui aceste puternice trusturi de presă.
Dacă un procuror s-ar uita pe bune în aceste contracte, să ia la răsfoit ce se întâmplă la partide, să întrebe acele SRL-uri ce-au făcut de banii aceștia...
Este extrem de toxic ce se întâmplă la adresa democrației. O știe toată lumea, o știu redacțiile, o știu de la reporteri până la cei care controlează editorial, până la mogulii acestor posturi.
Europa Liberă: Spuneți că, prin acești bani, se închide gura și se închid ochii justiției?
Cătălin Drulă: Cred că justiția e timorată de se atinge de acest subiect, pentru că e vorba de a te pune cu niște puternice canale de presă și se știe cum pot distruge viața unor oameni.
Vedem și în cazul politicienilor adverși când se fac campanii de linșaj. Uitați-vă la colega mea Clotilde Armand, sunt niște campanii... chiar există niște amenzi de la CNA, dar, de regulă, se inventează pur și simplu lucruri, se spun chestiuni care sunt fake.
Recent am avut o luare de poziție în care reclamam că este un lucru rău că s-a scos plafonarea energiei electrice pentru instituțiile de cult. O anumită televiziune a ținut o oră întreagă burtieră spunând că afirmația e exact invers: USR susține ca instituțiile de cult să nu aibă plafonare, ceea ce e fals. Sunt zeci de mii de oameni la care a ajuns o informație complet pe invers.
Europa Liberă: Care sunt televiziunile care blochează în momentul acesta USR, televiziuni la care aveți ușile închise?
Cătălin Drulă: Asta se poate vedea la o monitorizare foarte simplă. Eu sunt liderul opoziției, uitați-vă câte invitații sunt în zona de audiență mare.
Vă dau un exemplu, la televiziunea publică, am avut într-un an de zile, acum ne apropiem de luna octombrie, deci trece a 9-a lună a anului, am avut 3 invitații. Deci, opoziția, prin liderul său, a avut 3 invitații într-un an de zile.
Acolo e și obligație, e serviciu public, iar la televiziunile private în funcție de agenda editorială, se mai schimbă, se mai dau telefoane, este un acces mai mare sau mai mic.
Dar vorbim de această distorsionare cu bani publici, din nou, se iau bani publici, zeci de milioane, practic, o parte din aceste televiziuni se finanțează majoritar, modelul de business este pe banii PSD și PNL. Nu vreau să mai spunem pe banii partidelor, ci pe banii PSD și PNL.
Știu că există o anumită reținere din partea presei, dar USR nu face asta. USR are contractele pe site. Ne-am asumat asta ca politică. Sunt liderul acestui partid, aș fi avut această alegere, să turnăm și noi bani și să contribuim la o chestiune care e ticăloasă pentru democrație. Nu o facem. Vom ajunge și așa cu mesajul nostru la oameni.
Europa Liberă: Câți bani ați băgat anul acesta în promovare pe rețelele sociale, prin Google Ads?
Cătălin Drulă: La noi totul e transparent. Avem toate facturile pe site, suntem singurul partid care-și publică toate contractele, toate facturile. N-am acum să vă spun cifra din memorie, dar publicitatea pe care o plătim pe Google Ads sau pe facebook este titrată cu “plătit de Uniunea Salvați România” și este o metodă de a duce mesajul nostru către mai mulți oameni.
Nu avem contracte ascunse pentru a câștiga bunăvoință editorială, deși ni s-a sugerat că, dacă nu facem, nu putem să ne transmitem mesajul. Este o distorsionare masivă.
Repet, o fac PNL și PSD. USR nu face asta și e important pentru oameni să știe. Am văzut că este o anumită jenă din partea presei care preferă termenul „partide”. Dacă cineva caută, vede că, de fapt, e vorba doar de PNL și de PSD.
Apelez la curajul instituțiilor statului care ar trebui să verifice aceste lucruri, pentru că banii respectivi trebuie să meargă către niște destinații legale, iar contractele trebuie să fie făcute pentru niște servicii efectiv prestate.
Dacă dumneavoastră îmi sugerați un SRL și eu vărs acolo 50.000 de euro și întâmplător, apoi, toate scamele mele sunt periate și primesc o oră de televiziune la un post de vârf, asta nu e ok, ci e o chestiune infracțională.
Europa Liberă: Pe unde nu vă vedem și de cât timp nu vă mai vedem? La Realitatea mai mergeți, la Digi, la Antena 3?
Cătălin Drulă: Păi, la Antena 3, eu, ca lider de partid, nu am nicio invitație în prime-time. La Realitatea, de luni de zile, nu. La B1 TV, am primit o invitație acum două săptămâni la emisiunea lui Tudor Mușat. Ce posturi mai sunt?
Europa Liberă: La Digi?
Cătălin Drulă: La Digi, nu. Digi are o agendă... una dintre cele mai, cum să zic, vădit partinice. Deci, la Digi, nu suntem invitați. Tot anul, cred, n-am avut nicio invitație în prime-time la Digi.
Europa Liberă: De ce credeți?
Cătălin Drulă: Cred că este un post cu o agendă foarte aliniată cu acești bani, cu acest capital, și care este agenda anti-USR. Nu pot să-mi închipui altceva. De ce? Cum ar putea fi legitim, jurnalistic, ca al treilea partid al României, votat de un milion de oameni, principala forță de opoziție, iar liderul opoziției să nu fie întrebat ce are de spus?
Eu nu vreau să fiu, cum sunt invitați Ciolacu sau Ciucă și li se perie scamele. Să dea cu mine de pământ, nu-i problemă, ăsta e rolul presei.
Dar, în momentul în care mesajul este blocat, rezultatele pentru democrație sunt proaste, însă noi nu ne plângem. Știm că terenul e în pantă. Ne-am asumat că e o luptă grea cu reformarea acestui sistem și o ducem în continuare.
Europa Liberă: La RTV, nici acolo? N-ați fost invitat?
Cătălin Drulă: Nu. Echipa mea știe mai bine, dar eu nu știu să fi primit invitația.
Vin teme în plic, se induc teme false, se pedalează pe isterizarea oamenilor, se prezintă USR ca anti-clerical, anti-biserici, ca un fel de descreierați într-o petrecere orgiastică.
Europa Liberă: Mare parte din români se informează în momentul acesta de la televizor, de la televiziunile de știri.
Cătălin Drulă: Înseamnă o distorsionare a democrației. În momentul în care informația este împachetată fals, oamenii sunt, din păcate, victime ale unor manipulări.
A apărut o informație cu acele mulaje din zona de cabinete de planning familial, din zona de ginecologie, și spuneau: ‘domne, USR a pus în PNRR asta, uitați-vă ce atentat la sănătatea morală’.
De fapt, era un document făcut de Ministerul Sănătății în iulie, adică de domnul Rafila, am dat această dezmințire tuturor televiziunilor. Am și eu oameni în jurul meu, care erau convinși, după ce au văzut aceste știri, că USR a făcut asta.
Deci, se induc teme false, se pedalează pe isterizarea oamenilor, se prezintă USR ca anti-clerical, anti-biserici, ca un fel de descreierați într-o petrecere orgiastică, asta este o temă dată de partide, iar acești jurnaliști… nu, îmi cer scuze, o să corectez termenul, acesta nu e jurnalism... mai ales editorii, pentru că jurnaliștii de teren, după părerea mea, își fac treaba foarte bine.
Europa Liberă: Adică, spuneți că problema apare în momentul în care reporterul ajunge cu informația în redacție.
Cătălin Drulă: Nu sunt specialist în presă, mă duc pe un teren care nu e al meu. Până la urmă, cred că presa ar trebui să se și auto-reglementeze, poate.
Cred că vin teme în plic, adică jurnalistul trebuie să facă o anumită temă pe niște linii impuse. Poate discutăm despre cazul Blue Air, de exemplu, și felul cum a fost reflectat de anumite televiziuni.
Dacă sunt două materiale, prezintă doar ce i s-a transmis din zona editorială, iar în zona de jurnaliști de teren care își fac treaba profesionist, materialul nu trece.
Europa Liberă: Cum a fost reflectat subiectul Blue Air de televiziunile pe care le pomeneați mai devreme?
Cătălin Drulă: Mixt. O parte a fost reflectată, să spunem, echilibrat, dar a existat o campanie din partea PSD, s-a văzut în momentul în care au apăsat pe buton.
Esența acestui faliment, care a lăsat o grămadă de oameni păgubiți, este că această companie, din acest an, din luna ianuarie, pe împrumutul pe care îl are către Eximbank, are rate pe care i le plătește statul român, pentru că nu mai poate, și statul era garant.
În acel moment, statul trebuia să execute garanțiile acestei companii, una dintre garanții fiind efectiv controlul majoritar asupra companiei.
Deci, din ianuarie în acest an, apăsând pe un buton, domnul Câciu, ministrul Finanțelor, împreună cu domnul Grindeanu, deveneau proprietari pe Blue Air. Asta însemna că puteau s-o închidă în mod ordonat, dacă doreau, să o capitalizeze, să facă o fuziune cu Tarom. Aveam două companii de stat.
Oricare dintre soluții, dar nu cea în care am ajuns. După mine, aici, e clar o chestiune de vinovăție politică. Am prezentat documente și am acuzat asta. Am mai spus un lucru, este absolut imoral că, în acest an, plătind statul ratele, domnul Grindeanu s-a pus la adăpost printr-un amendament introdus tardiv în luna mai, în Parlament, și a spus că, în cazul în care statul preia proprietatea asupra companiei, ceea ce nu s-a întâmplat nici astăzi, nu mai vine la el, la Ministerul Transporturilor, așa cum era prevăzut inițial, ci merge la AVAS, acea instituție unde se duc toate relicvele economiei, adică practic era declarat ca un faliment.
Ei bine, în luna mai, tu te pui pe tine la adăpost și zici ‘în caz că preluăm, o dau la faliment, să nu fie la mine în brațe’, dar românii au continuat să cumpere bilete.
Europa Liberă: Ministrul Sorin Grindeanu, într-un interviu pentru Europa Liberă, spunea că nici dumneavoastră nu sunteți Sfânta Fecioară, că erați conștient de situația de la Blue Air când erați ministru al Transporturilor, vă veneau informări despre situația Blue Air.
Cătălin Drulă: Știam că Blue Air are o situație dificilă, am monitorizat această situație, am înaintat note către premier, am spus ‘compania aceasta căreia voi, adică PNL, în mandatul înainte de al meu i-ați dat bani de la stat, e din nou într-o situație dificilă. Uitați care sunt opțiunile. Ce doriți să facem în continuare?’.
Din păcate, mandatul meu s-a terminat anul trecut, în august, după care, evident, pe un principiu normal, democratic, este responsabilitatea politică a celor care sunt la guvernare. Cât am fost eu, în mandatul meu, compania nu a intrat în neplată pe împrumutul Eximbank.
Momentul în care statul putea să devină proprietar, să naționalizeze această companie, era momentul în care statul începea să plătească în numele ei, adică în ianuarie, 4 luni după ce s-a încheiat mandatul meu.
Europa Liberă: Își mai văd oamenii banii?
Cătălin Drulă: Nu. Nu-și mai văd banii, nu va mai zbura această companie, este în faliment. Nu-și va mai vedea nici statul banii, nu-și vor mai vedea nici oamenii banii.
S-a trezit la un moment dat PSD-ul, prin ziua a 4-a, a 5-a, a acestui scandal și au lansat o campanie pe media în care tot acest scandal era vina mea dintr-odată.
Europa Liberă: Unde anume în media?
Cătălin Drulă: Prima dată pe partea de online care, să zicem, e asumată, scrie ‘sponsorizat de Partidul Social Democrat’, pe facebook, pe Google Ads. Era un fel de campanie, ‘domne, Drulă e de vină pentru asta’. O poză cu mine și cu un avion în picaj și cu un text acolo.
Simultan, am văzut în câteva redacții aceeași temă, au preluat-o și au prezentat-o, modul de împachetare editorială era același. Dintr-odată, marea temă a României nu era ce a făcut Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor, ce a făcut PSD-ul care e la guvernare de 12 luni, ci ce a făcut un ministru care era cu un an în urmă, fără niciun alt substrat jurnalistic decât niște informări pe care Blue Air le-a trimis constant și au devenit din ce în ce mai acute, ba chiar către guvernul actual s-au transformat în notificări legale.
Europa Liberă: Oamenii nu știu oficial ce se întâmplă cu banii dați către presă, pentru că PSD invocă anumite clauze de confidențialitate pe care le are cu agenții. Care e traseul acestor bani?
Cătălin Drulă: La patroni cred că ajung.
Europa Liberă: Și această informație ajunge la jurnaliști? Li se spune că vine cineva care a plătit?
Cătălin Drulă: Aici, nu am de unde să știu cum se întâmplă. E o dezbatere care poate avea loc într-un cadru organizat, starea presei în România, pentru că îmi pare rău și pentru jurnaliștii onești care sunt nevoiți să își facă treaba în condițiile astea.
Mă interesează responsabilitatea pe partea politică. PSD-ul și domnul Ciolacu sunt de o ipocrizie supremă. Spun așa: ‘Cum, bani de la partid? Nu știu, e pe undeva pe la tehnic. Întrebați la secretariatul general al partidului’. Mai lipsește să ne trimită la contabilitate.
Nu, e o linie majoră de acțiune a acestor partide: banii către presă. Au fost și acele finanțări mascate în timpul pandemiei și date dintr-un anumit pix de la centru. Și Guvernul dinainte s-a scăldat în chestia asta și a devenit o debandadă a banilor publici investiți pe căi oculte în presă.
Este o axă majoră a acțiunii politice a PSD și al PNL, se dau acești bani pentru bunăvoință editorială și pentru ostilitate la adresa adversarilor, ceea ce destabilizează democrația din România.
Dacă vorbim în termeni de calitatea democrației și dacă suntem îngrijorați de ce se întâmplă în Ungaria lui Viktor Orbán, și suntem, asta văd și partenerii noștri internaționali, România nu este chiar departe.
O presă care poate fi cumpărată cu bani sau care majoritar se finanțează din banii, din pixul unor partide, e o presă care este parțial liberă. Nu e o presă liberă.
Europa Liberă: USR are un newsletter, iar anunțul pe Facebook sună în felul următor: ‘Află tot ce nu se vede la TV’. Pierde mult USR din cauza blocajului pe anumite televiziuni de știri?
Cătălin Drulă: Nu. Cred că, în ciuda acestor atacuri la adresa adevărului, eu cred că adevărul răzbate. Noi avem și metodele de a vorbi clasic cu oamenii. Mergem și batem din ușă în ușă și vorbim direct cu oamenii. Avem facebook, avem Google. Suntem invitați și la televiziuni, dar într-un mod dezechilibrat.
Chiar și în condițiile astea noi ajungem cu mesajul la oameni. Evident că asistăm la o distorsionare a democrației și a adevărului, până la urmă, dar e parte din misiunea pe care ne-am asumat-o, să ne luptăm cu un sistem care așa știe să își conserve puterea. Nu ne lăsăm și o să îi și batem.
Europa Liberă: La Digi24 care e principala problemă? Ce anume din ce faceți deranjează și nu vor să vă invite?
Cătălin Drulă: Îmi cereți mai mult decât știu sau decât vreau să știu pentru că nu e treaba mea. Sunt instituții care ar trebui să facă asta, sunt jurnaliști de investigație.
De multe ori, Digi24 pare aliniată cu agenda PNL, a unei părți din PNL, pare apropiată cumva de zona asta militarizată, poate sunt interesele de afaceri ale domnului Teszari (n.r. Zoltan Teszari), are afaceri în energie. Este în mod vădit o agendă editorială direcționată.
Ar fi interesant de vorbit cu jurnaliști care au lucrat acolo, care pot să mărturisească în legătură cu ingerințele electorale. Informal, din discuții, am mai auzit și eu, dar nu este rolul meu să fac investigații și anchete asupra presei.
Nu pot decât să remarc că este un lucru dăunător pentru democrație și să îmi exprim empatia pentru toți jurnaliștii onești care sunt constrânși să lucreze în condițiile astea și admirație pentru cei care chiar reușesc la un moment dat să facă adevărul să răzbată. Sunt oameni care, cumva, în ciuda presiunilor care se fac asupra lor, reușesc să prezinte lucurile în mod echilibrat.
Europa Liberă: Ați vorbit despre implicarea serviciilor de informații în politica românească. Spuneați în primăvară, într-un interviu pentru Hotnews, că se încearcă o militarizare a României, iar Klaus Iohannis este patronul acestui proiect de țară, care înseamnă liniște asupra României și spuneați că dorește să închidă gura tuturor celor care se opun sistemului. Ce s-a schimbat din primăvară până în prezent?
Cătălin Drulă: Pare că au dat cumva înapoi. Probabil reacția USR a fost extrem de puternică și am reușit să aducem această temă în atenția publică, au dat înapoi pentru moment cu legile securității naționale.
Știu că și partenerii noștri strategici sunt îngrijorați de ce se întâmplă și de calitatea democrației în România. Pentru că se înțelege că e o linie fină între a aluneca în zona statelor problemă. Nimeni nu mai vrea încă o Ungarie în Uniunea Europeană sau în NATO.
Și lucrurile sunt într-un echilibru destul de fragil în România din acest punct de vedere. Acea comisie specială din Parlament pentru legile securității naționale n-a fost operaționalizată.
Pare că cine a gândit acele enormități în acea lege, și încă nu știm cine este, cumva, deocamdată, a bătut într-o ușoară retragere.
Pe de altă parte, cred că la nivelul serviciilor secrete e nevoie de reformă foarte multă. Chiar am văzut un lucru revoltător zilele trecute. O știre de la Pitești, cadre active, în uniformă, ale Serviciului Român de Informații, care au participat la un eveniment, dezvelirea unui monument pentru eroii Securității.
Deci, a face în anul 2022 apologia unei instituții criminale care a distrus vieți și o țară este inacceptabil. Și aș aștepta o delimitare din punctul acesta de vedere.
Ba chiar a apărut un discurs care s-a insinuat perfid în spațiul public, iar televiziunea națională a dat amplu spațiu editorial, că a existat, totuși, și securitatea bună sau că securiștii anilor ‘80 sunt ăia ok.
Domne, nu, este o instituție torționară, criminală pe bază de rapoarte dovedite, o putem vedea de la raportul Tismăneanu, cu vieți distruse, cu oameni uciși, ca inginerul Ursu, o țară ținută în frică și teroare. Și lucrul acesta trebuie spus foarte clar.
Acest revizionism istoric, acest negaționism, eu cred că e extrem de îngrijorător și subliniază cumva nevoia de reformare a acestor instituții.
Cei care sunt cu aceste idei care frizează zona fascismului, a legionarismului, a extremismului, credeam sau speram că au dispărut din instituție. Se pare că încă, pe acolo, există un filon.
Europa Liberă: Ce i-ați spune cetățeanului simplu care nu înțelege cum stă treaba cu serviciile și implicarea lor în politică, poate în presă, și cum anume influențează, ce structură au?
Cătălin Drulă: I-aș spune că trăiește mai prost dacă avem o democrație șchioapă. Prosperitatea este legată în lumea asta de democrație sănătoasă. Au încercat diverse regimuri și diverși autocrați seducători să le spună oamenilor că nu au nevoie de atâta libertate, pot trăi bine și fără. Nu.
Nu avem alt exemplu mai clar decât sceleratul de la Moscova și ce face acolo. Deci, trăim mai bine, mai prosper, copiii noștri se dezvoltă, societatea e mai armonioasă, când avem o democrație sănătoasă.
Într-o democrație sănătoasă, e important să existe acea balanță de puteri. Există puterea legislativă, executivă, există un rol pentru structurile militare, care trebuie subordonate civil. Este un principiu de bază într-o democrație, civilii, cei aleși, cei care răspund: ‘Domnule Drulă, te-am ales, ce-ai făcut? Nu te mai alegem. Nu mai primești voturi. Domnule Ciolacu, domnule Ciucă, unde dați să trăiți?’.
Există în alte părți o alunecare în care militarii vor să dicteze civililor. ‘Domne, civilii ăștia sunt cam zgomotoși, cam fac scandal. Nu înțeleg prioritățile noastre foarte mari și stabile’.
Acesta este discursul, cumva, din subtextul acestui establishment românesc, adică există, așa, niște obiective care nu pot fi atinse cu gălăgie. Asta e o prostie.
Este discursul în care se refugiază oameni autosuficienți și limitați, care vor să-și justifice sursa puterii.
E o istorie a anilor postdecembriști. Din păcate, avem niște regrese ale democrației. Vorbeam despre o presă care devine parțial liberă cu bani cumpărați. Până la urmă, și chestiunea aceasta e profund anormală, ca fostul șef al Statului Major, care era subordonatul președintelui Iohannis, căci Iohannis este conform Constituției comandantul suprem al Armatei… Ciucă îi spunea lui Iohannis ‘să trăiți’ în acel mod militar, executa ordinele, și el este numit sau i se ordonă să devină premier.
Un om complet nepregătit pentru funcția de premier ajunge în fruntea statului român. De ce? Că mi-a ordonat șefu’. Asta este bolnav pentru democrație.
Europa Liberă: Dați câteva exemple concrete de situații în care implicarea serviciilor de informații în politică a fost evidentă sau în presă? E nevoie de dovezi ca să susții asta, că se implică serviciile în politică, în presă.
Cătălin Drulă: E greu de dat aceste dovezi. E o treabă de jurnalist de investigație, înregistrări, mărturii. Dar e un lucru cunoscut în mediul politic românesc că s-a discutat în nu știu care pădure, de pe stânga, de pe dreapta.
Eu acuz mai mult această militarizare. Când lucrurile alunecă în zona cealaltă, în care factorul militar, cel care funcționează pe bază de ordin și de a nu răspunde către electorat, atunci nu mai e democrație, la limită aluneci către un stat iliberal autocrat.
Europa Liberă: Cum se recunoaște agentul acoperit în politică sau în presă? Vorbește într-un anume fel, se comportă într-un anumit fel?
Cătălin Drulă: Se comportă unii politicieni ca și cum au o dublă comandă, cumva, chiar lideri de partid, de parcă câteodată sunt în situația asta. Eu nu sunt specialist nici în contraspionaj, nici în zona aceasta, ce spun este că acest tip de alunecare iliberală este nesănătos pentru democrație.
Europa Liberă: Care sunt cele mai grave probleme pe care le are România în prezent?
Cătălin Drulă: Sunt aceleași probleme despre care vorbim de la începutul anului și să știți că nu sunt nelegate de ceea ce vorbeam înainte. Prima este cea economică. Economia României este în plină cădere, o inflație foarte mare, dezechilibre structurale majore. Ne împrumutăm la dobânzi foarte mari, dezechilibru de cont curent și încă orchestra cântă pe Titanic.
Din păcate, anul 2023, după toate analizele economice pe care le avem, va fi anul prăbușirii economice, un an în care vom avea probabil creștere economică negativă, șomaj în creștere, inflația continuând și nedomolindu-se.
Suntem într-o situație foarte proastă și acțiunile Guvernului adâncesc această criză economică. Ea se simte pe undeva și prin alte state, dar România o va duce mult mai rău din cauza felului cum au guvernat, din cauza dezechilibrelor fiscale.
Deci, problema economică este cea mai mare și, legat de ea, criza energiei și sarabanda de gafe făcute pe această temă, a acestei ordonanțe de urgență de plafonare.
Apoi, avem un mare plan de reformă, PNRR-ul, și ratăm oportunități. Politicienii români de la PNL și PSD, care stau la guvernare, n-au înțeles că acolo trebuie făcute două lucruri, reforme efectiv, spre exemplu, în această toamnă ar trebui făcută reforma pensiilor speciale, este jalon în PNRR, și investiții, iar investițiile înseamnă multă muncă.
Am văzut că mulți miniștri, și la Transporturi și în alte părți, sunt spectatori, ne comentează și spun că nu este bun PNRR făcut de USR anul trecut.
Care e dovada că nu e bun PNRR? Și ei zic că nu se fac investițiile din el. Păi, ei trebuiau să le facă! Avem bani în PNRR pentru investiții în capacități energetice.
Ne spune ministrul Transporturilor că metroul M4 în București nu se mai face. Dar, ce-ai făcut 12 luni? Licitația care s-a anulat la Lugoj-Deva pentru autostrada A1, acel sector lipsă, când s-au cerut clarificări și chiar am semnalat înainte că se va anula dacă nu se răspunde cum trebuie și a fost anulată, toate lucrurile astea se întâmplă sau nu se întâmplă în funcție de acțiunea administrativă, nu vin de la sine, nu sunt ca fructele care se coc într-un pom.
Această mare oportunitate pentru România ne este cu atât mai esențială în condițiile astea dificile economice, căci intră bani gratis care ne finanțează prin PNRR. Ne ducem către blocaje, pentru că nu vor fi bifate acele jaloane.
Nu înțeleg politicienii români că era vorba de a face reforme. Deci, ratarea unor reforme, politizarea extremă a statului și decizii de-a dreptul stupide ce țin de economie și de energie, toate astea ne pun într-o poziție mult mai rea și de vulnerabilitate pentru România.
Europa Liberă: Și dacă mâine ați avea această posibilitate, să vă ocupați de aceste probleme, și să reveniți la guvernare, chiar să fiți premier al României, cu cine ați face alianțe? Vă împăcați cu PNL?
Cătălin Drulă: Să știți că sunt mulți oameni din clasa politică românească care nu sunt mulțumiți, și chiar și în PNL există o nemulțumire față de cei care au acaparat partidul. Dacă se trezesc cumva la simțiri oameni de acolo…
PNL nu mai e un partid liberal. Singurul partid liberal din România, ca politici puse în practică sau susținute, este USR. Acolo, demult, este un partid care este un PSD pe galben.
Știu că sunt oameni în PNL care sunt nemulțumiți de situația asta, există o forță, există energii în clasa politică românească, oameni care înțeleg că e nevoie de reforme. Cu toți acești oameni putem discuta, putem forma un pol și să dăm o alternativă la un sistem care este unul de conservare a unor privilegii.
Europa Liberă: Și ați merge pe această variantă, o alianță cu PNL?
Cătălin Drulă: În politică, toate variantele sunt pe masă pentru a obține rezultate, dar ceea ce este extrem de important este să ai premierul. Am văzut cât de important este premierul într-un guvern și pentru USR e un obiectiv major.
Chiar cred că, în această situație, în care au dus țara, mai devreme sau mai târziu vom ajunge în situația în care vor trebui să vină niște oameni responsabili să pună lucrurile pe roate.
De altfel, acesta este stilul PSD pe care l-a practicat de foarte multă vreme, de a nu sta să sufere consecințele propriilor alegeri proaste și propriilor decizii. Fug de la guvernare și așteaptă să curețe altcineva ceea ce s-a întâmplat acolo.
Din păcate, aici nu e vorba doar despre un joc politic, e vorba despre suferință, efectiv, în societate. Va fi șomaj, vor fi oameni care își pierd locurile de muncă, va fi partea de credite, oameni care nu își mai pot plăti ratele, va fi foarte multă suferință care putea fi evitată.
Europa Liberă: În USR, în interiorul partidului, cum e? Pentru cei care poate încă se mai gândesc: oare merită, nu merită să-i mai votez?
Cătălin Drulă: Este o energie bună, muncim ca o echipă, în Parlament ne luptăm cu ei pe tot terenul. Câteodată, din motivele din prima parte a interviului, nu ajunge mesajul nostru. Știți, într-o lume ideală, într-o televiziune, dacă televiziunea ar fi la standardele BBC, ați vedea două-trei știri cu USR zilnic, cu activitatea noastră, cum aducem critici fundamentate sau, dimpotrivă, reparăm greșeli.
Pe ordonanța Energiei am depus niște amendamente extrem de importante acum. Probabil vor fi blocate. Dacă oamenii ar fi informați, poate ar presa partidele PSD și PNL pentru că e vorba de facturi și felul cum oamenii plătesc mult mai mult acum decât ar trebui, prin aceste scheme greșite.
Lucrurile în USR sunt într-un moment de creștere, de aducere a unor oameni noi alături de noi. Suntem concentrați pe organizare pentru anul electoral 2024, care va fi extrem de important, căci sunt toate alegerile, începem cu europarlamentarele și continuăm cu celelalte.
Obiectivul nostru este să dăm premierul, pentru că am văzut într-o guvernare cât de important este premierul și cât de mult pleacă lucrurile bune, reformele sau trec prin pixul premierului.
Nu vrem să mai fim într-o coaliție unde să fim vioara a doua, unde să nu fim respectați și să nu putem pune în practică reformele până la capăt. Eu, la Ministerul Transporturilor, am reușit chiar și așa, dar mai greu.
Europa Liberă: Nu aveți foarte mulți ani de vechime în spate, în politică. Ce vă pune piedici? Poate în interiorul partidului și în afara lui. Ce e cel mai dificil?
Cătălin Drulă: Cred că această chestiune a expunerii inegale în media face ca mesajul nostru să fie greu să ajungă la oameni. Asta e o piedică și apoi, așa cum spuneați, suntem o structură destul de tânără, un partid care are 6 ani, consolidarea partidului.
Profit să spun usr.ro/înscriere, noi chemăm oamenii alături de noi, vrem să creștem. Câteodată resursele umane disponibile, oameni care vor să-și lase liniștea deoparte și să se implice în politică, mai ales în județele cu demografie mai dificilă, nu sunt așa de mulți. Și asta e o problemă pe care o întâlnești și ca decident, ca ministru, ca primar. Avem o emigrație a creierelor foarte mare.
Avem oameni care văd că mediul politic este toxic și nu vor să intre în el și asta e o provocare, să convingem, să inspirăm ca lideri, să aducem oameni alături de noi, oameni care vor să schimbe comunitățile, iar miza celorlalte partide este să omoare această speranță, să le spună să nu încerce cu USR și că nu se poate decât ca ei.
De fapt, asta este o chestiune pe care și Iohannis o spune, de fapt. Șeful acestui stat dă acest semnal de sus: ‘atâta poate România’.
Eu sunt convins, ca lider politic, și mă voi lupta cu toate puterile mele să pun în practică ceva ce eu cred profund, că România poate mai mult și este ținută de această clasă politică care s-a obișnuit să sugrume mediul privat și să-și aducă privilegii, România este ținută într-o dezvoltare, să nu zic subdezvoltare, dar într-o dezvoltare mult mai mică decât ar putea să aibă.
Europa Liberă: Ați îndemna oamenii să nu se mai uite la televizor?
Cătălin Drulă: I-aș îndemna să se uite acolo unde merită, nu i-aș îndemna să nu se uite la televizor, dar să-și ia știrile, să-și ia informațiile și din alte surse și să fie atenți la manipulări. Sunt emisiuni de TV care sunt ok, sunt realizatori care încearcă să își facă treaba.
N-aș spune că televiziunea nu e un mediu bun, e un mediu de comunicare. În momentul de față, în România, din păcate, destul de mult, agenda editorială nu este cea deontologică, a meseriei, în care să prezinți ambele părți, să dai spații egale. Aș zice să-și ia informațiile și din surse online și să fie atenți la manipulări.
Europa Liberă: Apropo de atacurile la adresa USR și acele informații care apar în presă și se rostogolesc că mulți membri USR provin din familii conectate cu fosta Securitate. Cum le răspundeți?
Cătălin Drulă: Este pur și simplu un fake. Este un fals. Nu este adevărat. Nu știu cum să spun mai mult de atât, am spus-o în trei moduri diferite.
Europa Liberă: Oare cântărește mai mult răspunsul dumneavoastră decât acele informații?
Cătălin Drulă: Nu, regulile comunicării politice și publice nu sunt unele echitabile sau fairplay. Evident că un atac de tipul 'sunt niște copii de securiști, neomarxiști, LGBTQ', nu știu ce atacuri mai găsesc acolo, încercând să stârnească ură, e mai colorat și ajunge mai ușor decât un mesaj care spune că nu e adevărat, dar adevărul are o cale să iasă întotdeauna la suprafață.
Europa Liberă: Au fost atacuri și atunci când a existat alianța cu AUR pentru a da jos Guvernul Cîțu. Practic, aveți această responsabilitate, de a fi la putere această coaliție pe care o criticați, datorită USR.
Cătălin Drulă: Noi am depus o moțiune de cenzură, care era cel mai normal act politic în momentul în care practic am fost zvârliți afară de la guvernare. Iohannis era deja decis. Lucrurile acestea se fac într-un fel.
Veți vedea și când se rupe alianța PSD și PNL, nu o să spună unul dintre ei că pleacă acum de la guvernare, o să inventeze un scenariu în spate. PSD-ul, dacă fuge de la guvernare, o să vină cu niște măsuri nesustenabile economic, triplarea pensiilor și așa mai departe. O să spună că nu s-a dorit și atunci pleacă.
Iohannis a creat un scenariu, eliminarea miniștrilor USR unul câte unul, ignorarea noastră în coaliție. Într-o coaliție, deciziile se iau în consens. Atât timp cât se iau în consens, funcționează.
Europa Liberă: Dar a existat alianța cu AUR.
Cătălin Drulă: Nu a existat nicio alianță cu AUR. A existat o moțiune de cenzură depusă de USR pe care, în completare pentru numărul necesar de a o depune, au semnat și parlamentari de la acel grup.
O alianță presupune un fel de acțiune politică comună. Nu există nimic de genul ăsta și nu a existat. Dorința lui Iohannis a fost să aibă PSD-ul la guvernare. Dacă voia să aibă USR la guvernare, putea foarte bine să aibă USR la guvernare în continuare.
Europa Liberă: Moțiunea simplă împotriva ministrului Virgil Popescu a picat. Luați în calcul și alte moțiuni simple sau poate moțiunea de cenzură?
Cătălin Drulă: Moțiunea de cenzură, momentan, nu are foarte mult sens în această configurație politică, dar, la momentul oportun, putem discuta.
Pentru o moțiune simplă, sunt atâția miniștri care nu își fac treaba încât avem mult de muncă. O moțiune simplă este pronunțarea Parlamentului asupra activității unui ministru.
A fost foarte bine că am avut această moțiune la Virgil Popescu pentru că am putut vedea că el este ministru PSD în egală măsură cu a fi ministru PNL. PSD a făcut scut în spatele lui Virgil Popescu pe care, de altfel, îl critică, i s-a cerut chiar demisia de către liderii PSD.
Am devoalat o ipocrizie. Pe de o parte, PSD avea un sac de box convenabil și, de fapt, asta și este Virgil Popescu. Îl țin acolo ca să aibă sacul de box electoral. ‘Domne, vedeți că sunt facturile scumpe, e de de vină Virgil Popescu’.
E un om care a făcut extrem de mult rău domeniului energiei în România. Un ministru care stă de 3 ani în funcție. Nu e un ministru care abia a intrat în mandat.
Am depus o moțiune, a putut și PSD să se pronunțe prin vot, că puteau să spună că și ei sunt nemulțumiți, au făcut scut în spatele lui. Am înțeles că Virgil Popescu este ministrul pe care PSD și-l asumă.
Europa Liberă: E și un alt ministru în vizor acum pentru moțiunea simplă?
Cătălin Drulă: Nu putem să nu vorbim de ce se întâmplă pe zona de educație. Dezastru. Legile educației sunt ceva atât de retrograd... Mi-e greu să văd un personaj ca domnul Cîmpeanu, protector al plagiatorilor, avem un plagiator în fruntea Guvernului, domnul Cîmpeanu e un om care vede sistemul de educație în mod feudal.
Acesta este modelul, de sus se direcționează tot, pe zona universitară, pe preuniversitar, prin inspectoratele școlare pe care și le împart. E o poftă de a împărți la nivel local, care e PSD, care e PNL.
Politizarea învățământului produce rezultate din ce în ce mai proaste. Și cumva mă gândeam zilele trecute, mi-am adus aminte că în 1998 eram în liceu, am participat la niște mișcări de stradă ale elevilor. Au blocat Piața Victoriei cred că vreo zece mii de elevi din București. Mi-e greu să cred că, după 24 de ani, avem aceleași probleme în educație.
Europa Liberă: Și luați în calcul moțiunea?
Cătălin Drulă: Este un ministru care e una dintre țintele cele mai legitime. Dar merge moțiunea pe toată linia Guvernului, pe ce se întâmplă la Finanțe, cu domnul Câciu, care, iată, produce și un prejudiciu statului român, neexistând acele garanții la Blue Air, dar și în zona de politică fiscală, pe transporturi.
Nu există domeniu în care să spui că e un ministru bun. Merge foarte prost și vreau să nu ne obișnuim cu proasta guvernare și cu furăciunea. Nu putem să ne obișnuim cu asta. România poate mai mult de atât, acesta este demonul acestei îndoieli.
‘Domne, dar dacă numai atâta se poate în România, hai să fim mulțumiți că nu ne cad bombe în cap’. Nu, pentru că nu ne cad bombe în cap, dar murim de nosocomiale în spitale, copiii noștri nu sunt educați, nu avem siguranță pe străzi, avem o lipsă de oportunități, copii care pleacă la muncă în Italia, în Spania și nu se mai întorc.
Înseamnă foarte multe lucruri care tot o traumă și o suferință sunt și care, într-un model de dezvoltare care să lase această țară să-și atingă potențialul și să nu mai sugrume mediul privat în interesul unei clase politice care își dă privilegii sieși, eu cred că putem atinge acest potențial.
Europa Liberă: Spuneați că acesta pare să fie mesajul președintelui Iohannis, că atât poate România. Dar ce credeți că face în prezent președintele României pentru România?
Cătălin Drulă: Știu ce a făcut pentru România în anii aceștia care au trecut de când și-a luat mandatul. Eu cred că dezamăgire mai mare nu există decât acest om, care a fost ales pe o agendă de modernizare.
Eram un cetățean simplu în 2014, am fost un susținător, am fost păcălit, au fost mulți dintre noi păcăliți. A fost ales pe o agendă anti-PSD, e vorba de un fel de a drena resursele statului.
Ne-a mințit în ultimul hal și crezul dumnealui, din experiența mea de om politic și din interacțiunile directe, este că atât poate România și că e mai importantă un fel de tăcere peste această corupție, furăciune, privilegii.
‘Lasă că clasa politică nu e făcută din sfinți, asta e, lasă-i în pace, să stăm cuminți’. Acesta este un semnal care se vede foarte bine în România.
Președintele, când își preia mandatul, și sper ca USR să dea următorul președinte în 2024 în România, spune un lucru, acolo, când ajunge: așa sau așa. În România funcționează asta foarte bine. Toată lumea se uită.
Vorbeam mai devreme de ce nu se fac anchete pe lucruri care sunt evident infracționale. Pentru că de sus semnalul este ‘stați cuminți’, liniște și pace peste un sistem corupt.
Europa Liberă: Și cine va fi președintele pe care îl va da USR?
Cătălin Drulă: N-am stabilit încă candidatul. Vom anunța la momentul potrivit, dar îmi doresc să dăm președintele României. E un rol în statul român mai important decât pare. Acum, îmi dau seama de asta și după experiența din Guvern.
