„Să nu generăm o panică. Creșterea este de 80 de lei sau de 100 de lei pe un an de zile. Gândiți-vă că intrăm în încetare de plăți la nivel de primării, satele și orașele trebuie să funcționeze. Guvernul e presat să susțină compensarea la gaz și energie. Avem cele mai mici taxe și impozite din Uniunea Europeană”, a fost poziția președintelui executiv al Asociației Municipiilor din România, Constantin Toma, pentru Europa Liberă.
Primarii au fost de acord cu majorarea impozitelor, dar în anumite condiții.
„Era ultimul an în care puteam acționa. Dacă nu se majorează de la 1 ianuarie 2023, în 2024, când sunt patru runde de alegeri, era imposibil. Ori majorăm acum, ori abandonăm ideea”, a spus un alt primar de municipiu pentru Europa Liberă.
Decizia e luată, cine și-o asumă în fața electoratului?
Comisia de buget din Senat a adoptat, marți, amendamentele depuse de PSD și PNL, care vor avea ca efect majorarea impozitelor locale cu 50%. Forma ieșită din Comisie urmează să fie votată miercuri și în plenul Senatului.
Proiectul va parcurge traseul legislativ în Camera Deputaților, unde se va da votul decisiv. În culise, se mai poartă negocieri despre cine să își asume răspunderea: primarii sau Parlamentul.
Amendamentul din comisia de buget de la Senat a fost propus de senatorii PSD Radu Oprea, liderul grupului, Ion Rotaru, președintele comisiei de muncă, plus senatorul Dănuț Cristescu, în timp ce din partea PNL semnatarii sunt Nicolae Neagu, președintele comisiei de buget și Ciprian Pandea, membru în comisia de administrație.
Semnalul este că există un prim acord în Coaliție între PSD și PNL pentru majorarea impozitelor locale. Soluția este susținută de Ministerul de Finanțe, care vrea să majoreze veniturile la buget.
În toate scenariile discutate, impozitul pe proprietate se va majora din 2023, depinde doar cum.
Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu primarii la Vila Lac 2
Primarii PSD au avut luni seară o ultimă întâlnire cu Marcel Ciolacu și conducerea partidului. Prima parte a discuției s-a purtat la Parlament, în Consiliul Politic Național, dar continuare a avut loc la Vila Lac 2.
Tema: cum să se majoreze impozitele locale și cine să își asume răspunderea. În funcție de răspunsurile la cele două întrebări, au apărut mai multe scenarii posibile.
Cu câteva zile înainte de discuțiile din interiorul PSD, primarii de municipiu s-au întâlnit și cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre scenariile legate de majorarea impozitelor în 2023.
În actualul cadru legislativ, consiliile locale sau cele din municipiul București pot majora impozitele locale între un interval cuprins între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă a clădirii.
Pentru a majora impozitele, consiliile locale ar trebui să se apropie de pragul superior, dar răspunderea ar reveni atunci explicit administrațiilor locale. Astfel, o primărie care a decis majorarea coeficientului de la 0,08% la 0,12%, va trebui să explice cetățenilor măsura luată. Răspunderea ar fi în acest caz exclusiv locală.
Când intră în vigoare grila notarială
Guvernul a decis în luna iunie că impozitele locale se vor stabili pe baza grilei notariale. Primarii au pus presiuni, iar aplicarea grilei notariale se va face după alegerile din 2024, moment cheie pentru electorat și partide.
Grila notarială ar fi majorat mai mult impozitele, susține președintele executiv al Asociației Municipiilor din România.
„Am fost la întâlnirea de ieri de la Vila Lac. Față de ce ne așteptam, credem că e relativ bine. Am reușit să ducem în 2025 sau 2026 impozitarea clădirilor și terenurilor bazată pe grila notarială. Din simulările făcute împreună cu colegii din Asociația Municipiilor din România, puteau fi creșteri și de 400%”, a declarat Constantin Toma, președinte executiv al Asociației Municipiilor din România
Ordonanța de Urgență care vizează și impozitele pe proprietate a ajuns în Parlament. Noile amendamente asumate de senatorii PNL și PSD au fost scrise în strânsă legătură cu Ministerul de Finanțe și conducerea Coaliției.
Cele trei scenarii
Prima modificare prevede că pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii. Apare astfel o primă modificare majoră: pragul minim urcă automat de la 0,08 la 0,1%.
Primăriile care aplicau cota de 0,08% vor putea justifica în fața propriilor cetățeni că măsura de creștere a venit de la București, din Parlament, nu a fost o decizie locală, susțin surse politice pentru Europa Liberă.
Simultan, a mai apărut un artificiu care duce la creșterea impozitelor pe proprietate. Valoarea impozabilă a clădirilor, printr-un amendament aprobat, s-a majorat cu 50%.
Scenariul doi, care a fost propus de primari, a fost ca automat, prin Parlament, pragul să sară la 0,12%, adică o creștere de 50% față de zonele care jucau la pragul minim de 0,08%.
Cu ce îi ajută pe primari? Edilii ar putea spune că toată creșterea de 50% a fost decisă în Parlament, iar ei nu au putut interveni. Astfel, surse politice din PNL și PSD susțin că întreaga răspundere s-ar putea transfera spre deputați și senatori, mai puțin spre primari.
Un al treilea scenariu luat în calcul este să nu se mai opereze vreo majorare a impozitului pe proprietate în Parlament. Acest scenariu are, în acest moment, cele mai mici șanse de realizare. Și în aceste condiții, cetățenii tot ar resimți o creștere de aproape 15%, deoarece impozitele se indexează în raport cu inflația. Prevederea este deja votată și se aplică automat.
„Haideți să nu facem un carcalete. Mărirea taxelor locale nu ajută bugetul de stat. Mărirea pe proprietăți, care ajută bugetele locale, a fost făcută prin Ordonanță de Urgență. Primarii au spus că nu se poate aplica grila notarială. Se caută altă formulă, care să fie corectă”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, luni seara, la finalul ședinței Consiliului Politic Național.