Ambasadorul Olandei la București a precizat pentru Europa Liberă că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.
Europa Liberă l-a întrebat pe Roelof van Ees, ambasadorul în România al Țărilor de Jos, care este poziția oficială a țării sale cu privire la aderarea la Schengen. Mai exact, dacă Olanda este de acord în acest moment, octombrie 2022, ca România să fie printre statele membre ale spațiului Schengen.
Șeful diplomației olandeze de la București a evitat să răspundă afirmativ la această întrebare, așa cum au făcut oficiali ai celorlalte state europene.
„Poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”, ne-a transmis ambasadorul olandez.
Mai mult, Roelof van Ees a punctat că decizia Olandei va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și al statului de drept din România.
Ambasadorul a mai adăugat că România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât și la statul de drept (MCV)”.
„Când aceste informații sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informații, și la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, se mai precizează în răspunsul primit de la Ambasada Olandei.
Legat de ultima precizare că „acest lucru necesită timp”, afirmația pare să mai tempereze optimismul arătat de oficialii de la București, care promit că România poate intra în Schengen încă din decembrie, la următoarea întâlnire a Consiliului Uniunii Europene.
Asta pentru că Roelof van Ees a precizat că o eventuală decizie de aprobare a Olandei pentru aderarea României trebuie să fie acceptată și de parlamentul din Haga, orașul în care sunt sediile instituțiilor guvernamentale și legislative din Țările de Jos.
„Guvernul olandez va solicita aprobarea prealabilă a parlamentului olandez cu privire la o decizie privind aderarea la Schengen”, ne-a răspuns clar Roelof van Ees.
Precizările ambasadorului opresc entuziasmul lui Nicolae Ciucă, premierul român, care a declarat într-un interviu acordat în luna august pentru site-ul Bloomberg.com că speră România va intra până la sfârșitul anului în Schengen.
Vizita de miercuri a premierului Rutte
Premierul Olandei, Mark Rutte, vizitează miercuri România și se va întâlni cu militarii țării sale trimiși în baza de la Cincu.
El va fi însoțit la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, potrivit unor anunțuri ale președinției și guvernului.
Cei trei oficiali vor avea o întrevedere oficială, după care se vor întâlni cu militarii din România, Olanda, Belgia și Franța dislocați la Cincu.
Vizita premierului olandez vine cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul UE pentru o eventuală aderare a României la Spațiul Schengen.
Ce este Schengen
Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.
În prezent, 26 țări fac parte din acord: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Cel mai mare avantaj al acestei zone este legat de libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta a persoanelor și mărfurilor pe care le transportă.
