„Pe fond, băieții ăștia sunt chiar mai proști decât par”, sună răspunsul prea puțin protocolar al lui Cristian Ghinea la ultimele acuze aduse de liderul PSD, Marcel Ciolacu, potrivit căruia PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ar fi fost pus de fostul ministru al Fondurilor Europene „la secret”.
De fapt, „la secret” s-ar afla comentariile Comisiei Europene și nu PNRR, care a fost publicat integral încă de la început pe site-ul ministerului, susține Ghinea.
După un an de guvernare PSD susține că PNRR e la „secret”
Parlamentarul USR a făcut o solicitare de informații publice, potrivit legii 544, prin care îi cere ministrului Marcel Boloș să publice toată corespondența curentă între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisia Europeană pe programele operaționale în valoare de 33 de miliarde de euro.
Marcel Ciolacu insistă însă că PNRR nu este nici acum complet desecretizat și că „noi abia acum mai aflăm câte ceva din PNRR, când mai vin miniștri și ne spun”.
Așa că liderul PSD vrea o comisie parlamentară de anchetă și un „memorandum prin care să se desecretizeze PNRR”.
Undeva este o fractură de logică, pentru că ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, liberal, aflat de zece luni în funcție, putea să facă public PNRR, dacă ar fi „secret”, așa cum susține Marcel Ciolacu, nefiind nevoie nici de memorandum, nici de comisie parlamentară.
Coaliția are nevoie de un țap ispășitor
Acest incident este însă doar ultima picătură în oceanul conflictelor care marchează relația dintre partidele de la putere și USR, devenit țap ispășitor pentru multe dintre lucrurile care nu merg bine în guvernarea PSD-PNL-UDMR, nu puține la număr.
În plus, după o perioadă de letargie determinată de diversele scandaluri interne, USR a început să se reactiveze ca partid de opoziție, a cărui menire este și de a critica acțiunile puterii.
Sociologul și analistul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că partidele de la guvernare nu vor să-și asume niște eșecuri previzibile și atunci caută țapi ispășitori.
„Un motiv pentru care vedem această campanie împotriva USR este pur politic. Cele două partide principale de la guvernare se așteaptă la niște eșecuri în plan internațional mai ales. Se așteaptă la amânarea intrării în Schengen și, mai ales, se așteaptă la probleme cu PNRR în momentul în care vor veni acele jaloane dificile de reformă, mai ales partea de pensii.
Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată până la sfârșitul anului și apoi până la sfârșitul lui martie, reforma sistemului de pensii. Așteptându-se la aceste eșecuri pe care nu vor să și le asume, caută să găsească niște țapi ispășitori”, susține Ovidiu Voicu.
Ministrul Lucian Bode, „doctor Wiki”
Scandalul de cea mai mare amploare este însă cel legat de teza de doctorat a ministrului PNL de Interne, Lucian Bode, suspectată de plagiat. După ce jurnalista Emilia Șercan a arătat că teza de doctorat nu este disponibilă în format digitalizat la Biblioteca Națională, voluntari USR au copiat-o de mână.
Rezultatul: ar conține pasaje întregi inspirate din Wikipedia fără citarea sursei. Sub titlul „Doctor Wiki”, USR a prezentat analiza tezei de doctorat a lui Bode, care însă va fi verificată și de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj.
„Da, probabil nimeni nu se gândea că Bode poate copia din texte de pe Wikipedia. Asta în 2018, DUPĂ toate scandalurile de plagiat cu Ponta et co. Ei bine, a făcut-o”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook.
Activitatea USR e o rușine pentru statul român, sunteți agresivi și iraționali și periclitați aderarea la Schengen.
Durității acestor acuze, ministrul Bode le-a răspuns cu amenințări și insulte în Parlament, la discutarea moțiunii simple depuse împotriva sa.
Prins și în scandalul cu achiziționarea pentru Ministerul de Interne a celor 600 de autoturisme BMW prin intermediul unei firme patronate de un amic al președintelui Iohannis, Lucian Bode a contraatacat acuzând USR, și în special pe Cătălin Drulă, liderul partidului, că „sabotează aderarea României la Schengen”.
Campanie negativă împotriva USR cu bani de la PNL
PNL desfășoară o campanie agresivă de denigrare a USR prin intermediul unor reclame plătite care duc la o pagină a pagină a PNL.
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu susține că Lucian Bode a pregătit terenul pentru astfel de atacuri anticipând că va fi acuzat de plagiat.
„La campania agresivă a PNL e o explicație care ține mai mult de natura umană a dlui Bode, care are cheile de la partid, fiind secretar general. Anticipând că va intra în această problemă a plagiatului, știind că a copiat în teza de doctorat, și-a pregătit terenul să ne spună că povestea cu plagiatul e un atac la interesele naționale și la intrarea în Schengen. Ceea ce nu-i chiar nou, ne amintim că și dl. Sorin Cîmpeanu spunea că acuzațiile la adresa lui sunt un atac la legile educației”, explică Ovidiu Voicu.
Luptă pe toate fronturile
Chiar dacă victimizarea și distragerea atenției opiniei publice de la scandalul aflat pe rol prin crearea altuia nu sunt practici noi, această campanie este „ridicolă” dintr-o perspectivă rațională pentru că „nu poți să acuzi un partid cu 10% în parlament și câțiva europarlamentari că are capacitatea de a pune în practică o așa de mare conspirație împotriva intereselor naționale, încât să blocheze intrarea în Schengen sau să strice PNRR etc.”, susține Ovidiu Voicu.
De altfel, Parlamentul European a votat marți o rezoluție prin care cere statelor membre să permită „fără întârziere” României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen, iar Consiliului să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia admiterii până la sfârșitul lui 2022.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri. Toti parlamentarii USR au votat în favoarea ei, ceea ce demontează acuzele aduse de PNL. În schimb, cei 5 europarlamentari din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abținut de la vot.
Scandalurile și acuzele dintre coaliția majoritară și USR au ajuns zilnice, pe ton din ce în ce mai agresiv și cu epitete care abundă de o parte și de alta. Marți, de exemplu, a avut loc un nou conflict în Comisia de Transporturi între Sorin Grindeanu și Cătălin Drulă, USR fiind acuzat că din vina lui Autostrada Moldova (A8) nu avansează în ritmul prevăzut.
Tot marți, USR a anunțat că a deschis proces Guvernului României pentru desecretizarea dosarului de revoluționar al lui Marcel Ciolacu.
„Trebuie să aflăm cu toții care au fost acțiunile revoluționarului de Buzău, 'cu rol determinant', Marcel Ciolacu”, spune USR într-un comunicat de presă.
Deși campaniile din presă împotriva USR sunt plătite de PNL, nefiind clar dacă din banii primiți ca subvenție de la stat, dat fiind sumele imense cu care a fost plătită presa, așa cum a arătat Europa Liberă în mai multe articole, nici PSD nu se lasă mai prejos în ultima perioadă.
Nu e vorba doar de atacul lansat de Marcel Ciolacu, ci și de afirmațiile lui Vasile Dîncu, ministrul Apărării, care a spus că reacțiile negative la afirmațiile sale controversate privind cedarea de teritorii de către Ucraina la eventuale negocieri de pace cu Rusia sunt rezultatul unei „monturi” a USR.
De ce este AUR menajat de Coaliție
Se observă lesne o atitudine diferențiată a partidelor din Coaliția de guvernare față de AUR. Deși stă mai bine decât USR în sondaje, AUR este rareori criticat sau atacat la scenă deschisă de PSD sau PNL.
Ovidiu Voicu explică pentru Europa Liberă că PSD are nevoie de AUR pentru a transforma candidatul acestuia în „sperietoare” în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pe modelul Vadim Tudor.
„MAi ales PSD are nevoie de AUR. Vrea să împingă candidatul AUR în turul doi al alegerilor prezidențiale, e singura șansă reală pentru un pesedist să câștige președinția. E modelul Vadim Tudor din 2000. De aceea nu-și doresc foarte tare să dea în AUR, pentru că oricum AUR de abia se mișcă, mai mult se ceartă între ei și are nevoie din partea majorității ca să ajungă în postura de sperietoare, ca să dea bine candidatul PSD”, susține sociologul Ovidiu Voicu.
O altă motivație, valabilă și pentru PSD, și pentru PNL, ar putea fi legată de o serie de aspirații și filosofii politice comune. E vorba de naționalism și tradiționalism, spațiu în care marile spirite din cele trei partide se întâlnesc.
Atacurile întăresc USR
Un alt argument pentru idiosincrazia PNL față de USR este legată de perioada guvernării comune și de modul în care s-a destrămat fosta coaliție. Și, nu în ultimul rând, de disputa asupra electoratului, liberalii încercând să atragă cât mai mult din electoratul USR, pe care îl consideră dezamăgit de partid după conflictele de la alegerea lui Cătălin Drulă și plecarea lui Dacian Cioloș, care a format partidul Reper.
Dar toată această campanie ar putea să aibă un efect contrar, în sensul în care USR a revenit în atenția publicului ca veritabil partid de opoziție, atacat din toate părțile de forțele politice aflate la putere.
USR reîncepe să conteze, spune Ovidiu Voicu, iar campania împotriva formațiunii ar putea să-i facă mai mult bine decât rău. Este, de altfel, strategia folosită de partid la alegerile trecute.
